Din 1 ianuarie 2025, România intră în spațiul Schengen și pe plan terestru. Expert în relații internaționale: Înseamnă o creștere a comerțului, reducerea timpilor de așteptare pentru transport
- România va adera la Schengen cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025.
- Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost un proces de 17 ani, marcat de întârzieri și obiecții din partea unor state membre.
- Consiliul Uniunii Europene a decis, în unanimitate, ridicarea controalelor la frontierele interne cu România și Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2025.
Din 1 ianuarie 2025, România intră pe deplin în spațiul Schengen, și pe plan terestru. Decizia a fost luată astăzi în Consiliul JAI. Ce înseamnă asta pentru tine? Mai puține bariere, mai multă libertate de mișcare.
Care sunt principalele beneficii imediate și pe termen lung pentru români
„Elemente care decurg din libertatea de circulație, ce reprezintă pilonii pe care se construiește Uniunea Europeană, bazată pe cele patru libertăți. Prin aderarea la spațiul Schengen se elimină barierele fizice de la granițe, ceea ce înseamnă o creștere a comerțului, reducerea timpilor de așteptare pentru transportul de mărfuri și persoane. Au fost realizate evaluări care arată pierderile semnificative suferite de România în toți acești ani de aflare în afara spațiului Schengen, pierderi estimate la câteva miliarde de euro. În plus, această aderare ar putea spori, în opinia mea, investițiile străine, deoarece investitorii își bazează planurile pe facilități precum transportul rapid al bunurilor către și dinspre statele unde au clienți”, explică Miroslav Tașcu-Stavre, expert în relații internaționale.
Care sunt riscurile și provocări după aderarea completă la Schengen
Miroslav Tașcu-Stavre: „Una dintre aceste provocări este, cu siguranță, problema migrației. De exemplu, unele state din Uniunea Europeană au declarat recent că nu vor mai acorda azil persoanelor venite din Siria, ceea ce rămâne o provocare majoră. Aceasta este una dintre temele importante ale mandatului Comisiei Von der Leyen, care a început odată cu alegerile europarlamentare. România va trebui să facă față presiunilor generate de migrație, dar cred că suntem pregătiți, deoarece am demonstrat deja acest lucru, mai ales în gestionarea situației de la granița cu Serbia, pe unde au pătruns migranți.”
Miroslav Tașcu-Stavre: „Este adevărat că, dacă un stat precum Bulgaria intră în spațiul Schengen, migranții care trec de granițele sale nu mai pot fi opriți cu ușurință până în Portugalia, ceea ce implică responsabilități majore. Statele care găsesc migranți pe teritoriul lor devin responsabile pentru repatrierea acestora. Totuși, România dispune de centre de primire și de infrastructura necesară pentru a face față acestor provocări.”