- Din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina, prețurile la îngrășăminte au crescut de mai multe ori la nivel mondial, obligându-i pe fermieri să caute modalități alternative de fertilizare a terenurilor agricole.
- Din cauza costului ridicat al gazelor naturale, cea mai mare fabrică de îngrășăminte din lume, BASF, situată în Germania, a oprit producția de amoniac, o materie primă esențială pentru îngrășăminte.
- Conducerea uzinei a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că va cumpăra amoniacul în loc să îl producă, dar acest lucru ar face ca produsul final să fie mai scump pentru clienți.
Din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina, prețurile la îngrășăminte au crescut de mai multe ori la nivel mondial, obligându-i pe fermieri să caute modalități alternative de fertilizare a terenurilor agricole.
Advertisment
Din cauza costului ridicat al gazelor naturale, cea mai mare fabrică de îngrășăminte din lume, BASF, situată în Germania, a oprit producția de amoniac, o materie primă esențială pentru îngrășăminte.
Conducerea uzinei a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că va cumpăra amoniacul în loc să îl producă, dar acest lucru ar face ca produsul final să fie mai scump pentru clienți.
Recomandări
Din acest motiv, agricultorul albanez Alban Chakali caută metode alternative de fertilizare. Fermierul în vârstă de 38 de ani din această țară balcanică deține doar 500 metri pătrați de teren agricol în orașul Mamuras, în nord-vestul Albaniei, dar nu-și mai poate permite să cumpere îngrășăminte chimice importate din străinătate.
La fel ca în alte părți ale lumii, sectorul agricol al Albaniei a fost afectat de creșterea costurilor, prețurile la combustibil și la îngrășăminte crescând vertiginos după ce Rusia, un important producător al celor două produse de bază, a invadat Ucraina.
Pentru a reduce costurile, Chakali se interesează acum de zațul de cafea, un îngrășământ natural ușor de accesat în Albania, unde consumul de băuturi cu cofeină este o tradiție, iar cafenelele se găsesc aproape la fiecare colț de stradă. Totuși, pentru a colecta zațul de cafea, fermierul a mers toată ziua prin cafenele, recordul său fiind de 40 kg de zaț într-o zi.
După tur, fermierul amestecă zațul de cafea cu compost și așteaptă cel puțin trei luni pentru ca aceasta să devină de bună calitate. Produsul final este „bogat în azot, magneziu și potasiu și este un bun substitut pentru îngrășămintele chimice” și „respinge insectele”, a declarat Chakali.
Din ce în ce mai mulți dintre cei aproape 280.000 de mici fermieri albanezi se întorc la metode tradiționale similare de fertilizare în loc să plătească prețuri mai mari pentru îngrășăminte importate.
Îngrășămintele și combustibilii reprezintă peste 45% din costurile producției agricole a țării.
Rusia a fost cel mai mare importator de îngrășăminte din Albania în 2021, cu o valoare totală a produselor de peste 11 milioane de dolari.
Prin trecerea de la îngrășăminte chimice la zațul de cafea, fermierii economisesc între 1.500 și 2.000 de euro pe an.
Partenerii noștri