• OUG 153/2022 vine cu precizări, dar și cu alte nebuloase pe piața de energie.
  • Anumite categorii de consumatori industriali sunt expuse unor riscuri noi, pe final de an.
  • Producția și consumul de energie suferă de pe urma neajunsurilor perpetuate prin reglementări.

Totul e nou și nebulos, pe flancul de Est

Sâmbătă, cam de pe la ora 13:00, consumul a depășit producția de energie electrică în România. Ne luăm din importuri, ceea ce nu avem, când trebuie. La puțin timp după 19:30, consumul era la 6.922 MW, iar producția la 6.287 MW, așa că ne-au trebuit 635 MW și … i-am importat. După ora 20:30, producția internă a prins, din urmă, consumul și deja îl depășea cu 86 de MW, buni de export. Până aproape de 22:45, din depozite de gaze naturale au fost aduși în consum 1.543 MW, cu care hidrocarburile au urcat de la 17,81% la 20,8% ca pondere în mix-ul de energie al zilei. La acea oră, România avea un excedent de 1.415 MW. Cu o zi înainte, bilanțul s-a închis cu un import de 1.521 MW, la un consum mediu de 7.570 MW (maxim 8.551 MW) și o producție medie de 6.049 MW. România exportă semnificativ energie din prea-plinul conjunctural al pieței noastre. Spre exemplu, pe 22.07.2022 s-a consemnat un export de 1.010 MW, iar pe 19.06.2022 un export de 1.491 MW.

Întrucât Rusia duce un război împotriva sistemului energetic al Ucrainei și, indirect, amenință securitate energetică a aliaților euro-atlanticei, la nivel european și național se discută intens despre potențiale perturbări pe termen scurt în funcționarea sistemelor vitale de producție, transport, distribuție sau furnizare de energie electrică. La summit-ul Uniunii Europene din decembrie, sunt așteptate decizii importante cu privire la limitarea spațiului de manevră al Rusiei, în privința întrebuințării energiei ca pârghie de condiționare a politicii externe și de securitate a UE. Una dintre aceste decizii va fi legată de politicile de reglementare a piețelor de energie, în așa fel încât prețurile să evolueze într-un registru cu toleranțe acceptabile, pentru statele membre. Conexiunile cu piața de energie a Uniunii Europene sunt la fel de importante, pentru România și pentru vecinii noștri care încă nu au devenit membri ai UE. De aceea, este fundamental ca intrările-ieșirile de energie electrică să fie operaționale non-stop în sistemul național. Numai că, în cazul României, summit-ul Uniunii nu va rezolva ceea ce toate garniturile politice de la București au evitat sistematic să rezolve: combinația de neajunsuri ale infrastructurii și perpetue interese obscure în reglementarea pieței, care denaturează prețurile.

Ordonanța 153/2022 rezolvă o problemă și naște altele

Nu știu cum altfel să fie apreciate succesivele modificări pe care guvernanții de astăzi, cu tot cu majoritatea lor parlamentară și cu suita lor de consilieri știuți sau neștiuți, le-au adus legislației care ar trebui concepută pentru a contracara efectele crizei observate de fiecare dintre noi sub forma prețurilor energiei și nu pentru a adânci criza acestor prețuri. Analiști ai pieței de la noi remarcă faptul că OUG 153/2022, publicată în Monitorul Oficial pe 11.11.2022, este al IX-le act normativ cu care actualii guvernați încearcă să …. nu se mai știe, ce vor să îndrepte? La cum este publicată, arată ca o nouă eroare cu care se dorește repararea erorilor precedente. De subliniat, OUG 153/ 2022 se referă exclusiv la energie electrică și doar la piața en-gros a acesteia. Noua Ordonanță nu se referă la modul de formare a prețurilor energiei pentru consumatori și nici la valori ale acestor prețuri.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

Potrivit interpretărilor furnizate de experții pe care i-am consultat în legătură cu impactul noii Ordonanțe, se creează condiții pentru perturbări în activitatea unor consumatori, pentru că, spre exemplu, se anulează obligația producătorilor de energie electrică de a vinde, prin contracte bilaterale negociate direct, energia electrică disponibilă cu livrare până la 31 decembrie 2022, furnizorilor care au în portofoliu clienți finali, distribuitorilor, Transelectrica și consumatorilor beneficiari ai OUG 81/ 2019. Mai mult, se prevede o limită de cel mult jumătate din consumul național de energie electrică pentru a fi satisfăcut prin achiziții centralizate.

Dacă nu se vor opera schimbări între timp, în perioada 01.01.2023 – 31.03.2025 producătorii de energie electrică vizați o vor vinde la prețul de 450 lei/MWh către OPCOM (unic cumpărător en-gros pe piața de energie electrică, exclusiv de la producătorii vizați), iar OPCOM, la rândul său, va vinde energia – la același preț – către furnizorii vizați care au contracte încheiate cu clienți finali, Transelectrica și distribuitori. Deci, marii consumatori din industrie sunt lăsați – pe final de an – cu buza umflată, să se descurce fiecare cum poate. OUG 153/2022 nu clarifică specific nici situația societăților care, prin aceeași entitate juridică, derulează atât producție, cât și furnizare de energie electrică.

Cămara noastră e plină, dar e mică, iar foamea e tot mai mare

Joi, 17.11.2022, înmagazinarea de gaze naturale ajunsese la 97,8%, echivalând cu aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz care ar acoperi un consum de 32 TWh. Extracția din depozite a luat deja avânt, după ce la 31.10.2022 s-a încheiat ciclul de injectare și după ce temperaturile au început să scadă semnificativ. Alături de producția internă, gazele naturale din depozite nu vor putea acoperi necesarul din vârfurile de consum care sunt sezoniere și care sunt așteptate să se manifeste și iarna aceasta. În medie, acest deficit acoperit prin importuri în vârfuri de consum s-a situat în jurul a 5 milioane de metri cubi pe zi. Capacitatea maximă a producției de la noi este de 25 milioane metri cubi de gaze naturale pe zi, dar cele mai importante companiile se confruntă cu scăderi ale producției curente, din cauze fie naturale (epuizarea zăcămintelor aflate în exploatare), fie tehnice (lucrări de mentenanță). În urmă cu o lună, producția nominalizată la preluare în sistemul de transport al gazelor naturale se cifra la ceva mai puțin de 21 milioane de metri cubi pe zi. Diferența și, eventual, excedentul de gaze naturale ar fi putut să vină din exploatarea unor noi zăcăminte, inclusiv off-shore. Dar, după cum știm, suntem departe de a vedea aceste noi cantități aduse în piață.

De joia următoare, timp de 26 de zile, calendarul prevăzut de OUG 153/2022 va stoarce orice resursă din piață pentru a se ajunge la cantitățile de energie electrică disponibile spre a fi vândute. Mai sunt câteva săptămâni în care agitația pieței va ieși din matcă. Mai departe, consumatorii industriali neacoperiți de această Ordonanță vor avea, probabil, cel mai neprietenos Crăciun, urmat de 27 de luni cu alte riscuri.