Discursul lui Luca Niculescu în Parlament, înainte de votul de învestitură: „Am acceptat acest mandat ca Premier independent tocmai pentru că România nu își mai permite o criză prelungită”

• Astăzi, Parlamentul votează învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu
• Ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului a început la ora 14:00.
• AUR și USR au anunțat că nu susțin Guvernul Niculescu și că vor vota împotrivă.
• PSD va avea o pondere importantă în Guvernul Niculescu. PSD are 11 miniștri și un ministru delegat, în timp ce alte portofolii revin unor independenți.

Parlamentul votează astăzi învestirea Guvernului Luca Niculescu, după aproximativ șase luni de criză politică și interimat guvernamental.

Discursul lui Luca Niculescu, Premierul desemnat, în fața Plenului:

„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastra într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de cinci luni de interimat și blocaj politic – peste cinci luni în care lumea din jurul nostru s-a schimbat accelerat, în timp ce la București deciziile importante au stat pe loc. Iar românii au resimțit direct acest lucru: în facturi, în șantierele oprite și în nesiguranța de la locul de muncă.

Esența votului de astăzi depășește însă instalarea unui nou cabinet. Adevărata miză este dacă România rămâne captivă în calcule electorale, delimitări și linii roșii, sau dacă are forța să închidă această etapă nefericită a vieții noastre politice, să își repornească economia și să acționeze coerent într-un moment de vulnerabilitate economică, socială și geopolitică.

Am acceptat acest mandat ca prim-ministru independent tocmai pentru că România nu își mai permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru și de execuție. Are nevoie de un guvern care să gestioneze imediat dificultățile prezentului, dar care, în același timp, să pună în mișcare schimbările de care țara are nevoie pentru viitorul ei.

Acest guvern trebuie să redea cetățenilor încrederea în instituțiile statului prin rezultate, să reconstruiască încrederea partenerilor internaționali în capacitatea României de a acționa coerent și responsabil și să traseze direcțiile dezvoltării țării pentru anii care urmatori.

Responsabilitatea noastră nu este doar să scoatem România dintr-o criză politică. Este să nu pierdem, în încercarea de a rezolva problemele prezentului, șansa de a-i construi viitorul.

Prin urmare vin cu un program de guvernare, cu o echipă și cu angajamentul de a lucra pentru câteva obiective clare.

Si le spun românilor de la început ce fel de guvern va fi acesta.

Un guvern care aduce bani și investiții în țară. 

Un guvern care creează locuri de muncă. 

Un guvern care va contribui la consolidarea Europei și îi va apăra pe români.

Pentru aceasta avem nevoie, înainte de toate, de o înțelegere corectă a situației în care ne aflăm.

România nu traversează doar o dificultate bugetară. Traversează o criză a modelului său de dezvoltare.

Acest model a produs rezultate importante în trecut. România a recuperat astfel o parte considerabilă din decalajele față de statele europene dezvoltate, a atras investiții și a cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai. Ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar ar fi la fel de greșit să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele.

Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private.

De aceea, întrebarea fundamentală nu este doar cum reducem deficitul bugetar. Întrebarea este cum construim o economie capabilă să producă în țară mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să susțină, în mod durabil, un nivel de trai european.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru oameni, economia înseamnă puterea de cumpărare, siguranța locului de muncă și perspectiva unei vieți mai bune pentru copiii lor.

Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale. Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit.

Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului. Datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar a opri rostogolirea ei către generațiile următoare este o obligație morală. Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea si atractia investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.

Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor.

Doamnelor și domnilor,

Începând de mâine, intrăm direct în urgențe: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe perioada  iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.

Sunt urgențe reale.

Dar nu putem guverna doar de la o urgență la alta.

Trebuie să pregătim și economia României pentru viitor, dincolo de urgențele prezentului..

Investițiile: banii trebuie să ajungă unde e nevoie

Încep cu banii, pentru că fără bani nu se construiesc nici spitale, nici drumuri, nici școli. Astăzi, aproape un leu din zece pe care îi încasează statul pleacă catre plata dobânzilor. Cea mai buna cale de a ieși din această capcană este creșterea economică: mai multe investiții, mai multe firme care produc în România, mai mulți oameni care muncesc.

Punem în aplicare o politică industrială coerentă, investiții care dezvoltă furnizori români, cercetare legată de producție și instrumente financiare care mobilizează bani privați prin Banca de Investiții și Dezvoltare. 

Dăm un semnal de predictibilitate pentru mediul de afaceri. Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară. În agricultură, trebuie să producem mai multă valoare adăugată, prin dezvoltarea irigațiilor, a capacităților de procesare și a industriei agroalimentare.

Pentru investitorii strategici, statul va vorbi cu o singură voce: proiectele de peste 100 de milioane de euro vor avea coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.

O prioritate distinctă a acestui guvern va fi energia.

Energia produsă de România trebuie să fie motorul industriei în România. 

De aceea, ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor. 

Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești. Obiectivul nostru este să transformăm avantajul energetic al României într-un avantaj industrial, economic și strategic și voi propune tuturor partidelor parlamentare un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru ca direcția acestui domeniu vital să nu mai fie schimbată de la un guvern la altul.

Și pentru populație, prețul energiei nu scade prin promisiuni, ci prin producție. Până la finalul lui 2027 vom aduce în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adica de aproape trei ori productia centralei de la Cernavoda.  Iar tot în 2027 intră pe piață gazul din Neptun Deep. 

Până când aceste capacități vor produce efecte în facturi, statul român le va fi alături familiilor cu venituri mici.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am vorbit despre economie și investiții.

Dar există o condiție fără de care toate aceste obiective vor fi mult mai greu de atins.

Felul în care funcționează statul român.

O altă mare prioritate este schimbarea modului în care statul lucrează și răspunde nevoilor cetățenilor.

Nu cred în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare. Vom elimina suprapunerile de competențe printr-un audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni, vom moderniza ANAF și Vama pe criterii de performanță, vom susține asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici, vom simplifica procedurile și vom dezvolta servicii digitale accesibile. Vom lansa portofelul național de identitate digitală, iar ținta noastră este ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028.

Suntem cu toții de acord că un cetățean nu ar trebui să fie obligat să plimbe documente între instituții ale aceluiași stat.  O companie nu ar trebui să aștepte luni de zile pentru o autorizație. Un  investitor nu ar trebui să renunțe la un proiect din cauza blocajelor administrative. 

A venit momentul să trecem de la constatarea acestor probleme la rezolvarea lor. 

Trebuie să reducem decalajele dintre comunități și regiuni. Nu putem accepta existența a două Românii: una conectată la investiții și oportunități și alta în care perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut.

Și evident, un stat care funcționează bine este și un stat în care legea este respectată și aplicată în mod egal tuturor. În acest sens, independența justiției și respectarea statului de drept sunt principii fundamentale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dacă ar fi să aleg un domeniu de care depinde viitorul României, aș spune că este investiția în oameni.

Putem construi infrastructură, putem atrage capital, putem cumpăra tehnologie.

Dar fără oameni bine pregătiți și sănătoși, niciuna dintre aceste investiții nu își va atinge potențialul.

Ca urmare vom prioritiza  investiția în oameni. România se confruntă cu o problemă demografică profundă, cu depopularea unor comunități și cu dificultatea de a pregăti competențele necesare economiei viitorului. 

Nu vom putea avea o economie competitivă fără oameni bine pregătiți și sănătoși și nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă. Educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare. Sunt investiții în viitorul economic și social al României.

Nu întâmplător am propus în structura acestui guvern două funcții de ministru delegat: una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar.

Digitalizarea și inteligența artificială vor fi coordonate direct de la nivelul prim-ministrului și trebuie să devină și o prioritate a politicii industriale, prin sprijinirea companiilor românești, dezvoltarea cercetării, atragerea investițiilor tehnologice și susținerea candidaturii României pentru găzduirea Gigafabricii Europene de Inteligență Artificială la Marea Neagră.

În același timp, învățământul preuniversitar reprezintă una dintre zonele critice pentru viitorul țării. În școala primară și gimnazială se construiesc sau se pierd șansele unei întregi generații. Astăzi, un tânăr din cinci nu este nici la școală, nici la muncă, nici într-o formă de pregătire, iar România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană. 

De aceea, vom acorda o atenție specială calității învățământului preuniversitar și reducerii decalajelor – prin extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală” și dezvoltarea învățământului dual. 

Pentru că șansa unui copil nu trebuie să depindă de venitul părinților sau de locul în care trăiește.

Vom sprijini cultura și artiștii români, acasă și în lume. Dezvoltarea unei țări nu se măsoară doar în cifre și investiții, ci și în forța culturii sale și în ceea ce lasă generațiilor viitoare.

Milioane de români trăiesc și muncesc astăzi în afara granițelor. Sunt parte integrantă a națiunii române, oriunde s-ar afla. Statul român are obligația să le apere drepturile, să le susțină identitatea și să păstreze legături strânse cu comunitățile lor. România are nevoie de o diasporă puternică, influentă și bine organizată, capabilă să contribuie la dezvoltarea economică și la afirmarea internațională a țării – inclusiv prin noul program „Diaspora Investește Acasă” și printr-un ghișeu unic digital pentru cei care aleg să revină în țară. O Românie puternică are nevoie și de o diasporă puternică.

O datorie aparte avem față de copiii români din Ucraina, care învață în limba maternă în condiții de război. Vom sprijini școlile cu predare în limba română, cu manuale, profesori și burse. 

România merită descoperită și promovată. În fiecare colț de țară există comunități care vorbesc limbi diferite, păstrează culturi unice și duc mai departe tradiții autentice. Minoritățile sunt o adevărată bogăție națională, pe care trebuie să o prețuim și să o susținem necondiționat.

Un alt obiectiv major este aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Am coordonat în ultimii ani acest proces și cunosc efortul instituțional și diplomatic pe care l-a presupus.  Suntem la un singur pas de final – avem deja 24 din cele 25 de avize formale – și mă angajez să îl duc la capăt. 

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest rezultat, indiferent de instituția în care lucrează sau de guvernul în timpul căruia și-au desfășurat activitatea. Si un mare multumesc Parlamentului

Aderarea nu trebuie privită doar ca obținerea unui nou statut internațional. Standardele OCDE în politica bugetară, în administrarea fiscală, în guvernanța companiilor de stat – unde vom introduce un tablou de bord transparent și un rating public de performanță de la A la E – și în integritatea publică nu sunt o formalitate de bifat. Sunt reformele de care România are nevoie oricum, iar ele trebuie să continue să transforme țara și după momentul aderării.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem nevoie și de o schimbare de ritm în politica externă a României. 

După două decenii de apartenență la Uniunea Europeană și NATO, România trebuie să abandoneze reflexele unei țări candidate și să participe activ la formularea deciziilor comune, nu doar să se adapteze deciziilor luate de alții.

Trăim într-o lume tot mai nesigură. Avem un război la granițele României, iar amenințările la adresa securității europene sunt mai mari decât în urmă cu câțiva ani. În aceste condiții, apărarea țării este una dintre prioritățile fundamentale ale Guvernului. 

Apartenența la NATO reprezintă principala noastră garanție de securitate. Dar această garanție presupune și responsabilități. Vom continua să investim în modernizarea Armatei Române și în dezvoltarea industriei naționale de apărare. 

Prin instrumentul european SAFE ne finanțăm pe 45 de ani, cu 10 ani de grație, iar înzestrarea armatei va fi legată de industria națională cu ținta ca minimum 60% din valoarea contractelor să genereze producție, mentenanță și locuri de muncă în țară. 

Securitatea României nu poate depinde doar de ceea ce fac aliații pentru noi, ci și de ceea ce suntem noi capabili să facem pentru propria securitate.

Iar pentru că securitatea unei democrații moderne se apără și în fața războiului hibrid și a dezinformării, vom crea la nivelul Guvernului un mecanism de răspuns la manipulările informaționale externe – fără nici o atribuție de cenzură – și vom înființa Fondul Național pentru Reziliență Informațională, care va susține transparent educația media, verificarea faptelor și presa locală independentă.

Am fost jurnalist mai bine de douăzeci de ani.

Știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca cetățenii să aibă acces la informații credibile.

Sunt un susținător convins al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, unul dintre pilonii fundamentali ai securității României. Îmi propun ca, în timpul mandatului meu, să consolidăm dialogul politic cu partenerii americani și să dăm un nou impuls acestui parteneriat, să extindem cooperarea în domeniile economic, militar, tehnologic și cultural. Parteneriatul Strategic trebuie să însemne nu doar securitate, ci și investiții, dezvoltare economică și proiecte comune pentru viitor.

La 1 ianuarie 2027, România va împlini 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. 

Au fost două decenii care ne-au transformat profund țara, economia și societatea. Până la finalul lui 2025, câștigul net al României din fondurile europene a depășit 72 de miliarde de euro. 

Dar apartenența la Uniunea Europeană ne-a oferit mai mult decât bani: un cadru de reguli, o piață comună și o comunitate de securitate. Ne-a adus și responsabilitatea de a participa la construcția unui proiect comun, iar în negocierea bugetului european 2028–2034 vom apăra cu fermitate interesele României. 

Vreau să folosim această aniversare nu doar pentru a privi în urmă, ci mai ales pentru a privi înainte. Îmi propun să lansăm la 1 ianuarie 2027, alături de Președintele României și de Parlament, un proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai României în Uniunea Europeană. Proiectul trebuie să reunească instituțiile statului, mediul economic, universitățile, societatea civilă și tinerii în jurul unei întrebări esențiale: ce fel de Românie vrem să construim și ce rol vrem să avem în Europa?

În contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă. Este o etapă în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se accelerează, iar politica statului român trebuie să se adapteze acestei noi realități. România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces, atât prin susținerea politică și diplomatică a aderării la nivel european, cât și prin asistența concretă pe care o putem oferi autorităților de la Chișinău în pregătirea integrării. 

Acest proces ne oferă oportunitatea de a construi o rețea mult mai solidă de relații și proiecte comune în domeniile energetic, economic, al infrastructurii și al securității, care să apropie cele două țări și să pregătească integrarea Republicii Moldova în spațiul european.

Războiul din Ucraina schimbă profund geografia economică și strategică a Mării Negre. Portul Constanța, Dunărea, infrastructura de transport și legăturile cu Republica Moldova și Ucraina ne oferă avantaje strategice importante. Le vom apăra și vom susține implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea unui coridor economic și logistic care să conecteze România, Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei. Nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces.

În același timp, trebuie să reconstruim profilul internațional al României dincolo de spațiul european și transatlantic. Vreau o diplomație economică mai activă – cu obiective anuale măsurabile pentru fiecare misiune diplomatică, care să reia dialogurile cu Africa, Asia și America Latină, să deschidă piețe pentru companiile românești, să atragă investiții, cât mai multe investiții de calitate și să transforme relațiile noastre internaționale în oportunități concrete pentru economia României. 

România trebuie să treacă de la diplomația participării la diplomația proiectelor.

Doamnelor și domnilor,

Așa cum spuneam la început, sunt un premier independent. Nu am aparținut niciodată unui partid politic, dar înțeleg foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele. 

Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate. Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin vot. Încrederea societății se câștigă prin rezultate. 

Votul de azi nu reprezintă un cec în alb, ci un mandat pentru muncă, dialog și rezultate. În fiecare lună vom publica transparent stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de guvernare, execuția bugetară și absorbția fondurilor europene, pentru că Guvernul trebuie să își corecteze din mers politicile care nu funcționează. 

România are nevoie de continuitate acolo unde s-au făcut lucruri bune și de curajul schimbării acolo unde lucrurile nu funcționează.

Știu foarte bine că votul de astăzi nu înseamnă susținere politică din partea tuturor celor care îl vor da, dar nu pot să nu vă mulțumesc tuturor celor care ați contribuit, cu echilibru și maturitate, la depășirea acestui moment dificil din viața societății noastre. Le multumesc colegilor din din PSD, care și-au asumat, alături de mine si de colegii independenti să guvernăm pentru România.  Iar intelegerile politice cu grupurile PNL, UDMR și al minorităților naționale, precum și cu ceilalți membri ai Parlamentului sunt elemente de responsabilizare.

Nu confund acest vot cu un sprijin necondiționat. Îl înțeleg ca pe o obligație: să lucrez cu toate forțele politice din această sală, să explic fiecare decizie și să pun în dezbatere, deschis, fiecare proiect important.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În final, aș mai spune ceva în care cred sincer. Dincolo de toate diferențele dintre noi, dincolo de opțiunile noastre politice, de interesele noastre individuale sau de grup, există ceva care ne unește și care ar trebui să fie mai important decât toate acestea.

Suntem o națiune. Iar o națiune înseamnă mai mult decât suma intereselor individuale ale celor care o compun. Înseamnă o istorie comună, o responsabilitate comună și, mai ales, un viitor pe care avem datoria să îl construim împreună.

Și totuși, trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată. O națiune prea des captivă propriilor conflicte, care întâmpină dificultăți în a-și defini interesele, în a-și proiecta forța și în a înțelege amploarea transformărilor care se petrec în jurul ei.

Pentru că nu trăim un moment obișnuit al istoriei. Trăim într-o lume a marilor reașezări economice, geoeconomice și geopolitice. O lume în care schimbările se accelerează, în care vechile echilibre se destramă, în care raporturile de putere se modifică și în care regulile pe care le consideram stabile sunt puse sub semnul întrebării.

Suntem, poate, la sfârșitul unui ciclu istoric și la începutul altuia. Nu știm încă pe deplin cum va arăta lumea care se naște, dar știm că locul fiecărei națiuni în această lume va depinde de capacitatea ei de a înțelege schimbarea, de a se adapta și de a acționa.

De aceea, miza momentului pe care îl traversăm este mult mai mare decât depășirea unei crize bugetare, decât formarea unui guvern sau decât administrarea următorilor doi ani. Miza este felul în care România înțelege acest moment istoric și locul pe care dorește să îl ocupe în lumea care se clădește.

Depinde de noi dacă vom continua să ne consumăm energia în conflicte interne, în competiții mărunte și în dispute care ne împiedică să vedem dincolo de ziua de mâine. Sau dacă vom reuși să ne regăsim ca națiune, să ne regăsim solidaritatea, capacitatea de a defini obiective comune și voința de a construi pentru generațiile care vin.

Nu este vorba despre a renunța la diferențele dintre noi. Este vorba despre a înțelege că există momente în istorie în care responsabilitatea față de națiune trebuie să fie mai puternică decât ceea ce ne desparte.

Cred că ne aflăm într-un asemenea moment. Și cred că fiecare dintre noi, indiferent de locul pe care îl ocupă astăzi, poartă o parte din responsabilitatea pentru ceea ce va deveni România.

Nimeni nu va aștepta ca România să se dezmeticească din conflictele  interne. Lumea nu își va încetini transformările pentru că noi nu suntem pregătiți. Nu își va amâna deciziile până când ne vom fi rezolvat disputele și nu ne va garanta un loc în viitoarea ordine doar pentru că am avut unul în cea de ieri.

Lumea se va schimba cu sau fără noi. Dar eu cred în această țară. Cred în oamenii ei, în inteligența, în energia și în capacitatea noastră de a construi. Și cred că România poate avea un viitor pe măsura potențialului său.

Vă propun să recunoaștem că există obiective care merită un efort comun.

O economie mai puternică. Un stat care funcționează mai bine. O educație mai bună pentru copiii noștri. O Românie mai sigură și mai respectată în Europa și în lume. Aceste obiective nu aparțin unui singur partid și nici unui singur guvern.

Ele aparțin României. Știu că încrederea nu se câștigă printr-un discurs. Se câștigă în timp, prin ceea ce faci, prin respectarea angajamentelor și prin felul în care răspunzi atunci când lucrurile nu merg așa cum ai sperat.

Aceasta este și responsabilitatea pe care mi-o asum astăzi.

Și vă propun să începem să lucrăm.

Avem multe de făcut”.