Preşedintele american Joe Biden şi liderul chinez Xi Jinping au convenit să deschidă o linie telefonică prezidenţială.

Cei doi lideri vor să reia comunicaţiile militare şi să lucreze pentru a reduce producţia de fentanil, arătând un progres tangibil în primele lor discuţii faţă în faţă din ultimul an, scrie Reuters.

Într-un comentariu care probabil îi va irita pe chinezi, Biden a declarat reporterilor că nu şi-a schimbat părerea că Xi este un dictator.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

Biden şi Xi s-au întâlnit timp de aproximativ patru ore la periferia oraşului San Francisco pentru a discuta probleme care au tensionat relaţiile dintre SUA şi China. Divergenţele fierbinţi rămân, în special, în ceea ce priveşte Taiwanul.

Într-un progres semnificativ, cele două guverne intenţionează să reia contactele militare pe care China le-a întrerupt după ce preşedintele de atunci al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul în august 2022.

„Ne-am întors la o comunicare directă, deschisă, clară şi directă pe bază directă”, a declarat Biden.

În plus, Biden a spus că el şi Xi au convenit să comunice la nivel înalt. „El şi cu mine am convenit că fiecare dintre noi poate răspunde direct la telefon şi vom fi ascultaţi imediat”.

Dar, într-un comentariu care probabil îi va irita pe chinezi, Biden a declarat ulterior reporterilor că nu şi-a schimbat părerea că Xi este un dictator.

„Ei bine, uite, el este. Adică, este un dictator în sensul că este un tip care conduce o ţară care este o ţară comunistă”, a spus Biden.

Xi i-a spus lui Biden că opiniile negative ale Partidului Comunist din Statele Unite sunt nedrepte, a declarat un oficial american reporterilor după întâlnire.

Biden şi Xi au participat la discuţii cu scopul de a aplana o perioadă dificilă a relaţiilor, care a luat o întorsătură negativă după ce un balon de supraveghere presupus chinezesc a tranzitat Statele Unite şi a fost doborât de un avion de vânătoare american în februarie.

Casa Albă a declarat că Biden a abordat domenii în care Washingtonul are preocupări, inclusiv cetăţenii americani deţinuţi, drepturile omului în Xinjiang, Tibet şi Hong Kong şi activităţile agresive ale Beijingului în Marea Chinei de Sud.

„Doar discutăm, suntem sinceri unul cu celălalt pentru a nu exista neînţelegeri”, a spus Biden.

Biden şi Xi au convenit ca China să stopeze exportul de articole legate de producţia de fentanil opioid, una dintre principalele cauze ale supradozelor de droguri în Statele Unite. „Va salva vieţi”, a declarat Biden, adăugând că a apreciat „angajamentul” lui Xi în această problemă.

În cadrul acordului, China va urmări direct anumite companii chimice care produc precursori de fentanil, a declarat un oficial american de rang înalt pentru reporteri. Acesta a promis să „aibă încredere, dar să verifice” acţiunile chinezeşti privind drogul.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, să reunească experţi pentru a discuta despre riscurile inteligenţei artificiale.

Un oficial american a descris un schimb de replici cu privire la Taiwan, insula democratică pe care China o revendică drept teritoriu. Preferinţa Chinei este reunificarea paşnică cu insula Taiwan, revendicată de chinezi, i-a spus Xi lui Biden, a precizat oficialul american, dar Xi a continuat să vorbească despre condiţiile în care ar putea fi folosită forţa.

Biden a subliniat necesitatea păcii şi a stabilităţii în strâmtoarea Taiwan. Oficialul american a spus că Biden a pledat pentru menţinerea status quo-ului şi pentru ca China să respecte procesul electoral din Taiwan.

„Preşedintele Xi a răspuns: „Uite, pacea este foarte bine, dar la un moment dat trebuie să ne îndreptăm spre o rezoluţie mai generală””, a declarat oficialul citându-l pe Xi.

De asemenea, Xi a îndemnat Statele Unite să înceteze să mai trimită arme în Taiwan şi să sprijine „reunificarea” paşnică a Chinei cu Taiwanul, a precizat presa de stat chineză.

Biden a declarat că i-a cerut lui Xi să îşi folosească influenţa pe care o are asupra Iranului pentru a îndemna Teheranul să nu lanseze atacuri prin intermediari asupra ţintelor americane din Orientul Mijlociu, în timp ce conflictul dintre Israel şi Hamas continuă în Gaza.