Donald Trump a impus sacțiuni de 25% împotriva Iranului, imediat ce Teheran a lăudat negocierile de la Oman. Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Iranienii nu vor putea respecta niciodată cerințele lor”

• Discuțiile din Oman dintre iranieni și americani nu s-au încheiat bine.
• Abbas Araghchi spune, însă, că negocierile sunt un „început bun”. Trump nu crede la fel.
• Trump a semnat un ordin executiv de impunere de sancțiuni Iranului.
• Întâlnirea din Oman a fost stabilită pentru crearea de condiții pentru negocieri.
• Iranul nu vrea să renunțe la programul nuclear și de rachete balistice.
• Teheranul amenință că va ataca bazele americane din O.M.
• SUA vor ca Iranul să renunțe complet la îmbogățirea uraniului, chiar și la cel 3,67% agreat în tratate internaționale.
• Iranul avea uraniu îmbogățit în proporție de 60% înainte de Midnight Hammer.
• SUA vor ca Teheranul să nu mai finanțeze milițiile din Irak, Liban, Yemen și Siria.

Discuţiile dintre Iran şi Statele Unite s-au terminat, vineri, în capitala Omanului, Muscat, fără declaraţii oficiale, semn că lucrurile nu s-au încheiat prea bine. Donald Trump avea, astfel, trei variante: să continue cu speranţa ajungerii la o înţelegere, să spună mai multă presiune prin sancţiuni şi tarife sau un atac armat.

Administraţia Trump, se pare, a ales varianta a doua şi preşedintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune tarife suplimentare ţărilor care au relaţii comerciale cu Iranul. În tot acest timp, însă, armele sunt pregătite, și de-o parte și de alta a acestor negocieri.

Ce ar fi putut să meargă atât de rău încât vedem că Trump a luat imediat această decizie de impunere a tarifelor?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Cel mai probabil, americanii și-au dat seama că iranienii nu vor putea respecta sau accepta niciodată cerințele lor, pentru că Statele Unite ale Americii vor ca iranienii să renunțe nu doar la îmbogățirea uraniului, pe care l-ar folosi sau l-ar putea folosi pentru producția de arme nucleare, ci inclusiv la pragul de 3,67% agreat prin tratatele internaționale. E vorba de 3 tratate din care, apropo, Statele Unite ale Americii s-au retras în urmă cu câțiva ani.

Pe lângă asta, americanii cer și renunțarea la programul de rachete balistice iraniene, precum și renunțarea, pe viitor, la finanțarea milițiilor de către Iran, a milițiilor din Irak, Liban, Yemen și Siria. Acestea sunt cele trei mari cerințe cu care americanii au venit la masa acestor discuții, pe care le-am putea numi mai degrabă consultări, nu neapărat negocieri.

Dar acum, bineînțeles, dacă ne uităm la situația din regiune și la conflictele dintre țările din acea zonă, din jurul Iranului, ne dăm seama că ar fi aproape imposibil ca Iranul să renunțe, de exemplu, la armele balistice, adică la armele cu care se apără de atacuri venite inclusiv din Israel.

Având în vedere că știm deja că conflictul dintre Iran și Israel durează de foarte mult timp și este departe de a se încheia, ne aducem aminte că, ultima dată, cele două țări au fost în război chiar anul trecut, într-un conflict de 12 zile. Este greu de crezut, în tot acest context, că Iranul va renunța vreodată, de bunăvoie, la armele sale, practic s-ar dezarma, doar pentru că vor Statele Unite ale Americii.

Este un lucru inacceptabil, iar Ministrul iranian de Externe a reiterat acest lucru foarte clar ieri, în urma discuțiilor din Oman. Având în vedere că aceasta este una dintre cerințele importante ale americanilor, de aici vine probabil și decizia lui Donald Trump. Interesant este că deși reprezentanții ambelor părți au declarat ulterior că discuțiile au fost, la început, bune, vedem totuși că Statele Unite au luat astfel de măsuri.

Americanii aveau de ales între un atac, care ar fi putut avea consecințe foarte mari, ar fi destabilizat zona, ar fi creat victime și pagube și ar fi costat Statele Unite foarte mulți bani, și această măsură, mai puțin conflictuală pentru americani, cel puțin momentan, pentru că, așa cum spun sursele, armele sunt deja pregătite.

Cât despre consecințe, bineînțeles, aceste sancțiuni sau tarife vor afecta foarte mult economia Iranului, dacă se vor concretiza, pentru că ele depind de modul în care vor răspunde țările care exportă sau importă din Iran. Aici sunt două state foarte importante cu care Iranul are relații comerciale bine dezvoltate, vorbim în special despre China și Turcia.

Economia Iranului este deja la pământ, iar impunerea acestor tarife ar însemna o nouă creștere a prețurilor în Iran, alimentând din nou protestele pe care le critică Donald Trump, proteste care au pornit tocmai din cauza situației economice extrem de dure. Așadar, Donald Trump a calculat bine impactul acestor tarife, dar rămâne de văzut dacă ele se vor concretiza sau nu, pentru că, repet, depinde foarte mult de modul în care vor răspunde aceste țări cu care Iranul face comerț”