- Președinția SUA se află într-un moment de criză.
- Experții îl clasifică pe Biden pe locul 14 în topul președinților americani, în timp ce Trump este pe ultimul loc.
- Fiecare președinte democrat contemporan a urcat în clasament, Barack Obama fiind pe locul 7.
Ziua președinților are loc într-un moment crucial în acest an, cu președinția în pragul unei crize, în timp ce ne îndreptăm inexorabil spre o revanșă între președintele în exercițiu și predecesorul său. Este genul de competiție pe care nu am mai văzut-o din secolul al XIX-lea și, judecând după opinia publică despre președintele Biden și fostul președinte Trump, majoritatea americanilor ar fi preferat să rămână așa, scrie Los Angeles Times.
Dar un sondaj al experților prezidențiali, publicat în acest weekend, arată că savanții nu împărtășesc dezgustul alegătorilor americani față de ambii candidați.
Biden, de fapt, debutează în clasament pe locul 14, situându-se în prima treime dintre președinții americani. Trump, între timp, își menține poziția pe care o deținea în urmă cu șase ani: pe ultimul loc, în urma unor șefi ai executivului. Din acest punct de vedere, îndepărtarea radicală a lui Trump de la normele politice, instituționale și juridice a afectat evaluările cunoscătorilor, nu doar în ceea ce-l privește pe el, ci și pe Biden și pe alți câțiva președinți.
Rezultatele generale ale sondajului arată atât stabilitate, cât și schimbări în modul în care cercetătorii evaluează cea mai importantă și controversată funcție politică a națiunii. În mod tradițional, marii președinți au fost considerați ca fiind cei care au prezidat momente de transformare națională, au condus țara prin crize majore și au extins instituția președinției. Victoriile militare, creșterea economică, asasinatele și scandalurile influențează, de asemenea, evaluările experților cu privire la performanța prezidențială. Lideri consacrați precum Abraham Lincoln, Franklin Delano Roosevelt și George Washington conduc în mod constant lista.
Cele mai recente clasamente arată, de asemenea, că evaluările experților sunt determinate nu numai de noțiunile tradiționale de măreție, ci și de valorile în evoluție ale timpului nostru.
Un exemplu este declinul continuu al aprecierii pentru doi președinți importanți, Andrew Jackson și Woodrow Wilson. Reputațiile lor au avut de suferit în mod constant în ultimii ani, deoarece politica modernă i-a determinat pe specialiști să evalueze tot mai dur președințiile lor de la începutul secolului al XIX-lea și al XX-lea.
Susținătorii președinției lui Biden au argumente puternice în arsenalul lor, dar plasarea sa ridicată în top 15 sugerează un puternic factor anti-Trump. Până în prezent, dosarul lui Biden nu include victorii militare sau expansiune instituțională care, de obicei, au dus la clasamente mai înalte, iar un scandal de familie precum cel în care este implicat fiul său, Hunter, diminuează în mod normal clasamentul unui președinte.
Cele mai importante realizări ale lui Biden ar putea fi faptul că a salvat președinția de Trump, a reluat un stil mai tradițional de conducere prezidențială și se pregătește să păstreze funcția din mâinile predecesorului său în această toamnă.
Între timp, poziția lui Trump în partea de jos a clasamentului îl plasează nu doar în urma lui Buchanan și Johnson, ci și a unor personalități slabe precum Franklin Pierce, Warren Harding și William Henry Harrison, care a murit la doar 31 de zile după ce și-a preluat mandatul.
Impactul lui Trump depășește cu mult propriul său clasament și pe cel al lui Biden. Fiecare președinte democrat contemporan a urcat în clasament – Barack Obama (nr. 7), Bill Clinton (nr. 12) și chiar Jimmy Carter (nr. 22).
Acești președinți au avut mari realizări, cum ar fi extinderea accesului la asistență medicală și eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, iar printre ei se numără și două premii Nobel.
În ceea ce îi privește pe americanii care votează pentru următorul președinte, aceștia se află în poziția, rar întâlnită în istorie, de a ști cum s-au descurcat ambii candidați în această funcție. Rămâne de văzut dacă vor lua în considerare angajamentul fiecărui președinte față de normele de conducere prezidențială și dacă vor ajunge să le evalueze la fel de diferit precum experții.
Citește și