După aproape cinci ani de război la granița noastră, generalii români cer schimbarea legislației pentru a putea apăra porturile militare şi anunţă instalarea unor senzori moderni. Majoritatea bazelor militare terestre, aeriene şi navale din România nu au senzori care să depisteze dronele

• Șefii Armatei, Internelor și SRI au fost chemați în Parlament după incidentele repetate cu drone din România.
• Toate aceste măsuri s-au luat după explozia dronei de la Constanţa, din 5 iunie. Şeful Marinei spune că nu se ştie nici acum dacă drona a ajuns acolo în derivă sau dirijată.
• O sursă militară a declarat pentru Monitorul Apărării şi Securităţii că nu doar porturile militare nu au sisteme moderne de depistare şi lovire a dronelor, ci majoritatea unităţilor terestre şi bazelor aeriene, inclusiv cele din Bucureşti.

Şefii armatei, internelor şi SRI au fost chemaţi în Parlament, la comisia pentru Apărare, să explice măsurile luate după incidentele repetate cu drone din ţara noastră. De la începutul războiului din Ucraina, 129 de drone sau fragmente din aceste dispozitive au căzut pe teritoriul României, în Deltă sau în Marea Neagră.

„Săptămâna aceasta am început instalarea unui sistem de protecţie portuară pentru Portul militar Constanţa. Black Tavel se numeşte. Şi Sentinel. Sunt senzori de supraveghere, de descoperire la suprafaţă, în aer şi submers.”, a declarat viceamiralul Mihai Panait, şeful Statului Major al Forţelor Navale. Acesta a precizat că astfel de sisteme vor fi instalate şi la Brăila, Mangalia şi Tulcea.

Totodată, vor fi cumpărate şi radare moderne care să depisteze ţintele aeriene, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Amiralul Panait a mai cerut reguli clare pentru intervenţia în porturile civile. „În paralel, Armata lucrează la un plan de securitate maritimă. Vrea reguli clare privind comanda şi responsabilităţile în porturile militare, dar şi modificări legislative”, a declarat acesta.

Toate aceste măsuri s-au luat după explozia dronei de la Constanţa, din 5 iunie. Şeful Marinei spune că nu se ştie nici acum dacă drona a ajuns acolo în derivă sau dirijată.

Referitor la schimbarea legislaţiei, Dumitru Iacob, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării a cerut parlamentarilor prezenţi adoptarea legii porturilor militare. „Are importanţă cum delimităm aceste zone şi cum se stabilesc responsabilităţile în interiorul porturilor noastre. Ne referim la toate porturile militare pe care le avem”, a precizat Iacob.

Măsuri similare vor fi luate şi în porturile civile, se vor instala senzori, dar încă nu se ştie cine va distruge dronele. Mihai Teodorescu, director, Compania Administraţia Porturilor Maritime. a declarat că se lucrează „la un sistem integrat, nu putem decât să asigurăm detecţia şi supravegherea din perspectiva terestră, aeriană, navală şi submarină, alături de instituţiile abilitate.”

Războiul de la graniţa noastră a izbucnit de mai mult de patru ani şi jumătate, ne confruntăm cu problema dronelor din 2023, dar primele măsuri vedem că se iau de abia acum. Principalele achiziţii ale Armatei Române în tot acest timp nu au avut nicio legătură cu războiul dronelor, am cumpărat blindate scumpe de diferite tipuri, camioane, dar nu s-s gândit nimeni să ne adaptăm la acest tip de război.

O sursă militară a declarat pentru Monitorul Apărării şi Securităţii că nu doar porturile militare nu au sisteme moderne de depistare şi lovire a dronelor, ci majoritatea unităţilor terestre şi bazelor aeriene, inclusiv cele din Bucureşti.