alephnews Vezi versiunea web

După prima rectificare bugetară, Guvernul Niculescu se confruntă cu problema finanțării. Cristian Hostiuc: „Marele punct de interes este cum va arăta bugetul pe 2027. Nimeni nu cumpără promisiunile electorale”

Sandu Maria · 2 nov. 2026, 21:00

După prima rectificare bugetară, Guvernul Niculescu se confruntă cu problema finanțării. Cristian Hostiuc: „Marele punct de interes este cum va arăta bugetul pe 2027. Nimeni nu cumpără promisiunile electorale”

După prima rectificare bugetară, Guvernul Niculescu se confruntă cu problema finanțării. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că sunt necesare 70 de miliarde de lei în următoarele 8 săptămâni.

În același timp, ținta de deficit este menținută la 6,2% din PIB, în ciuda promisiunilor făcute de Luca Niculescu și Sorin Grindeanu de a crește pensiile și salariile.

De unde vom atrage însă banii pentru aceste majorări? Piețele externe nu par să aibă încredere într-o țară care abia a ieșit din criza guvernamentală și care nici acum nu a ajuns la un echilibru politic.

Iar rezervele BNR sunt tot mai scăzute, ca urmare a încercărilor de a menține cursul euro-leu sub control.

Cum ar putea Guvernul să finanțeze cheltuielile fără să paralizeze economia prin noi taxe? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

Mai putem spera că Guvernul va găsi o soluție eficientă pentru a finanța lipsa fondurilor? Creează rectificările lipsa încrederii în piețele financiare?

Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar: „Nu. Chiar astăzi, de dimineață, Ministerul Finanțelor a lansat pe piețele internaționale o emisiune de euroobligațiuni pe 4 și pe 8 ani, iar la finalul acestei zile vom vedea câți bani a reușit să atragă și la ce dobândă.

Într-adevăr, pentru următoarele 8 săptămâni, să finanțezi o gaură sau un minus de 70 de miliarde de lei nu este un lucru ușor. Dar, dacă reușesc astăzi să atragă bani de pe piața internațională, poate s-ar mai reface rezervele valutare ale Băncii Naționale și s-ar mai reduce presiunea pe finanțarea internă.

Dar problema nu a dispărut, ci doar este amânată, pentru că România are un necesar de finanțare foarte, foarte mare și, atâta timp cât economia creștea, acest necesar de finanțare nu se vedea. Piețele erau favorabile României, aveam stabilitate politică și socială și totul era bine.

Dar, de un an și ceva, din decembrie 2024, am intrat într-o turbulență extraordinară, la care se adaugă și toate crizele geopolitice care ne lovesc în dreapta și în stânga.

Și, dintr-odată, necesarul de finanțare al României, respectiv deficitul bugetar plus datoriile care ajung la scadență și care trebuie refinanțate, reprezintă o sumă care depășește 50 de miliarde de euro pe an. Repet: 50 de miliarde de euro pe an, bani care trebuie găsiți din piață, atât de pe piața internă, cât și de pe piața internațională”.

Dacă nu ar fi existat intervenția Băncii Centrale în această perioadă, la ce curs ne putem aștepta și care ar fi fost consecințele pentru mediul privat din țară?

Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar: „Bun, am fi văzut un curs puțin mai ridicat, poate 5,5 / 5,6 / 5,7. Nu știu unde s-ar fi dus cursul, dar politica Băncii Naționale, exprimată foarte clar, este de administrare controlată a creșterii cursului sau a fluctuațiilor cursului valutar.

Din păcate, de un an și ceva, intrările de valută sunt mai mici decât ieșirile de valută și trebuie găsite soluții. Că le va găsi Guvernul, că nu le va găsi, că le va găsi mediul privat sau altcineva, ori creditorii internaționali, vom vedea pe parcurs.

Dar primul punct este cel de astăzi: dacă Ministerul Finanțelor va reuși să se împrumute de pe piețele externe și la ce dobândă.

Doi, trebuie să fim credibili în ceea ce privește a doua rectificare bugetară, care va avea loc la finalul lunii noiembrie, și vom vedea atunci dacă economia va reveni pe creștere sau nu.

Și, mai ales, marele punct de interes este cum va arăta bugetul pe 2027, astfel încât acesta să fie credibil. Nimeni nu cumpără promisiunile electorale, din simplul fapt că ele nu pot fi finanțate”.