După tensiuni și amenințări reciproce, SUA și Iranul încep astăzi primele negocieri în Oman

• SUA și Iranul încep negocieri directe în Oman pentru a calma tensiunile militare și criza nucleară, după mobilizarea unei „armade masive” americane în Orientul Mijlociu.
• Washingtonul vrea discuții despre programul nuclear, rachete și sprijin regional al Iranului, în timp ce Teheranul insistă să se concentreze doar pe dosarul nuclear.
• Iranul avertizează că va răspunde dur la orice atac, în timp ce SUA, prin Trump și Casa Albă, mențin presiunea și avertizează asupra „opțiunilor militare” disponibile.

Înalți oficiali ai Statelor Unite și Iranului se întâlnesc vineri, în Oman, pentru negocieri directe menite să reducă tensiunile puternic amplificate în ultimele săptămâni, pe fondul amenințărilor reciproce și al consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Discuțiile au loc într-un climat fragil, marcat de neînțelegeri majore privind agenda negocierilor și de temeri legate de o posibilă confruntare militară, notează BBC și Reuters.

Negocierile sunt programate să înceapă la Muscat după ora locală 10. Washingtonul și-a exprimat dorința ca dialogul să includă nu doar programul nuclear iranian, ci și rachetele balistice, sprijinul acordat de Teheran grupărilor armate din regiune și situația drepturilor omului. În schimb, Iranul insistă ca discuțiile dintre ministrul de Externe Abbas Araqchi și trimisul special american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, să se limiteze strict la dosarul nuclear.

„Iranul intră în diplomație cu ochii deschiși și cu o memorie clară a anului trecut. Ne angajăm cu bună-credință și rămânem ferm pe poziția noastră în ceea ce privește drepturile noastre. Angajamentele trebuie respectate”, a declarat Araqchi înaintea întâlnirii. El a subliniat că „egalitatea, respectul reciproc și interesul reciproc nu sunt retorică, sunt o necesitate și pilonii unui acord durabil”.

Discuțiile au loc după ce SUA au întărit semnificativ dispozitivul militar din regiune, într-o mișcare descrisă de Donald Trump drept trimiterea unei „armade” masive. Această desfășurare a urmat unor lovituri americane asupra unor ținte nucleare iraniene, realizate în contextul unei campanii israeliene de bombardamente. Teheranul a susținut ulterior că a suspendat activitățile de îmbogățire a uraniului.

Casa Albă a transmis că Trump este dispus să testeze calea diplomatică, dar a transmis și un avertisment ferm.

„În timp ce aceste negocieri au loc, aș dori să reamintesc regimului iranian că președintele are la dispoziție multe opțiuni, în afară de diplomație, în calitate de comandant suprem al celei mai puternice armate din istoria lumii”, a declarat purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt.

La rândul său, Trump a avertizat că „lucruri rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord. Iranul a reacționat afirmând că va răspunde dur oricărui atac și a avertizat statele din regiune care găzduiesc baze americane că ar putea deveni ținte.

Un obstacol major în negocieri rămâne programul de rachete al Iranului, considerat o „linie roșie” de Teheran. Autoritățile iraniene au exclus categoric orice discuție privind „capacitățile sale de apărare, inclusiv rachetele și raza lor de acțiune”. Cu doar câteva ore înainte de întâlnire, presa de stat iraniană a anunțat amplasarea rachetei balistice Khorramshahr 4 într-un complex subteran al Gărzii Revoluționare.

Totuși, Iranul a transmis prin surse citate de Reuters că ar putea manifesta „flexibilitate în ceea ce privește îmbogățirea uraniului”, inclusiv prin predarea a 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit și acceptarea îmbogățirii zero în cadrul unui posibil acord de tip consorțiu. În același timp, Teheranul insistă că dreptul său de a îmbogăți uraniu rămâne nenegociabil și susține că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice.

Analiștii avertizează însă că șansele unui progres rapid sunt reduse. „Este foarte dificil să ne imaginăm că vor face concesii suficiente în cadrul negocierilor de mâine pentru ca SUA să poată afirma în mod credibil că a făcut un progres. Și aici cred că un conflict militar este mai probabil decât improbabil”, a declarat Edmund Fitton-Brown, cercetător la The Foundation for Defense of Democracies.

Contextul regional complică suplimentar discuțiile, în condițiile în care influența Iranului a fost serios afectată de loviturile Israelului asupra aliaților săi regionali și de schimbările politice din Siria, slăbind așa-numita „Axă a Rezistenței”.