• Tanczos Barna susține că în cazul în care atacurile urșilor într-o localitate sunt repetate intervenția trebuie să fie prin relocare sau împușcare
  • Ecologiștii spun că ministrul Mediului vrea să legalizeze vânătoarea de trofeu
  • Ciprian Gălușcă: „Măsurile pe care cei de la minister le-au promovat în spațiul public în ultimele două săptămâni vorbesc despre extragerea, adică împușcarea urșilor, nu numai a acelor urși care coboară în comunități”

Ecologiștii de la Greenpeace arată cu degetul spre Tanczos Barna și spun că ministrul Mediului vrea să legalizeze vânătoarea la trofeu.

„Vorbim în general despre vânătoare și despre prezentarea vânătorii de către minister și de către ministrul Tanczos Barna că fiind soluția pentru gestiunea vieții sălbatice pe care o avem în România, ceea ce este greșit. Suntem într-o țară în care avem cele mai mari populații de carnivore. Din păcate ministerul, la momentul de față, ne propune gestionarea acestei biodiversitati prin intermediul fondurilor cinegetice și nu prin rezervații, de exemplu pentru viața sălbatică, asta e problema de fapt”, a spus la Aleph News Ciprian Gălușcă, activist al Greenpeace România.

Ciprian Gălușcă critică măsurilă propuse de Ministerul Mediului și spune că activiștii nu pot fi de acord cu prevenirea fenomenului în care urșii se apropie de gospodării prin impușcare.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

„Măsurile pe care cei de la minister le-au promovat în spațiul public în ultimele două săptămâni vorbesc despre extragerea, adică împușcarea urșilor, nu numai a acelor urși care coboară în comunități. Sunt situații în care pericolul este iminent și atunci o intervenție în 24 de ore are tot sensul, fie că vorbim de tranchilizare, relocare sau în acele cazuri în care este greu de făcut lucrul acesta, evident împușcarea ursului. Problema vine cu cea de a doua măsură pe care cei de la minister o promovează și este o măsură prin care ei își doresc să facă prevenție, adică să prevină prin împușcare în pădure. Acesta este un lucru cu care nu putem fi de acord, mai ales că suntem restanți la gestiune biodiversității, nu avem studii care să ne vorbească despre comportamentul acestor animale, nu știm care sunt factorii, intervenția omului în habitatul lor care i-a făcut să coboare. Până nu înțelegem lucrurile astea și până nu tratăm problema o să avem doar vânătoare, asta e ce acuzăm noi”, a adăugat Ciprian Gălușcă.

Activistul Ciprian Gălușcă vine și cu niște soluții și spune că e necesar ca autoritățile să facă studii și să inventarieze numărul de exemplare de urși.

„Ce trebuie făcut acum, trebuia făcut în ultimii 10 ani de altfel. Trebuie faute niște studii începând de la inventarierea exemplarelor din această specie, dar și o studiere a comportamentului urșilor pentru a înțelege cum putem să preîntâmpinăm coflictul urs – comunitate. De exemplu sunt studii făcute de către alte organizații guvernementale care arată o corelație între numărul de puncte de hrănire pentru urși și numărul de cazuri de atacuri ale urșilor în comunități. Cu alte cuvinte, acolo unde avem fonduri cinegetice unde au hrănitoare, care hrănesc ursul în pădure s-a observat că sunt mai multe cazuri de atacuri de urs. Asta e doar un exemplu din lucrurile pe care le facem greșit și care, de fap,t generează situația asta om – urs”, susține Ciprian Gălușcă.