Eduard Hellvig reînnoiește la Washington planuri de cooperare

• Chiar înainte de Ziua Națională a României de anul acesta, directorul Serviciului Român de Informații a efectuat o vizită la Washington.
• Însoțit de cadre din conducerea SRI, Eduard Hellvig a fost primit de Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI și Robin Dunnigan, adjunct al secretarului de stat pentru Europa Centrală şi de Est.

Este o normalitate, într-un context atipic. Nu pentru că există restricții generate de valurile succesive ale pandemiei de coronavirus, ci pentru că suntem martorii unei intensificări a activităților care privesc securitatea în flancul răsăritean al NATO și al UE, dar și însăși stabilitatea pe continent. Pesemne, discuțiile Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021, mai au nevoie de timp pentru a fi digerate de Kremlin.

Reasigurările între aliați sunt bi-direcționale

Încadrate în categoria acțiunilor de cooperare externă ale comunității informative din România, întâlnirile pe care directorul SRI le-a avut la Washington se înscriu și în linia măsurilor de reasigurare reciprocă între aliați. Să amintim aici faptul că, de la schimbarea administrației de la Casa Albă în ianuarie anul acesta, oficialii de la Washington au transmis aliaților și partenerilor, din Europa și din alte colțuri ale lumii că – după o administrație republicană marcată de stilul atipic al președintelui Donald Trump și de retrageri din diverse acorduri sau înțelegeri – Statele Unite, în mandatul de președinte al lui Joe Biden, revin în teren și reclădesc încrederea acolo unde ar fi fost știrbită din neglijență, din nepricepere sau dintr-o greșită cântărire a consecințelor. Întregul an curent a înregistrat o suită de măsuri de reasigurare din partea americană pentru aliații de pe continentul european. Demne de menționat rămân, cu siguranță, câteva: prezența președintelui Biden la summit-urile G7 (Cornwall) și NATO (Bruxelles), contactele sale cu liderii Uniunii Europene în marja acestor reuniuni sau în cadrul relațiilor bilaterale, reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO (Bruxelles), participarea secretarului de stat Antony Blinken la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO (Riga). În cazul României, cele mai recente acțiuni de acest fel au fost vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București, în 20 octombrie 2021, dar și primirea ministrului de externe Bogdan Aurescu la Washington, în 8-9 noiembrie 2021.

România contribuie din plin la securitatea flancului estic

Prezența directorului Hellvig în SUA pe final de an are deopotrivă semnificația unui moment de bilanț al cooperării și a unui punct de lansare a unor noi proiecte în materie de obținere a informațiilor cu relevanță pentru securitatea națională a României, a SUA și a altor aliați. Interesele acestea se intersectează, uneori se suprapun, alteori concurează pentru același tip de resurse. Dezvoltarea capacităților de identificare și de evaluare a amenințărilor poate privi obiective strategice aflate pe teritoriul național sau în regiunea Mării Negre, precum elementele de prezență militară a SUA, dar și siguranța spațiului cyber, noul domeniu de operare al NATO consfințit la summit-ul Alianței Nord-Atlantice din vara acestui an.

Actualitatea evenimentelor din flancul estic peste care s-a suprapus vizita este o conjunctură care ne favorizează și care ne expune, în egală măsură, întrucât – din perspectiva comunității de informații a României – amenințările originate în Est au deținut mereu un loc prioritar în preocupările naționale și au fost succesiv aduse de ai noștri în atenția aliaților. Unii le-au luat în serios, alții au preferat să își întoarcă privirea spre alte mări și alte zări. Iată că ne-am întors în prima căsuță.

Pe de o parte, este nota distinctivă a contribuției României la capacitatea Vestului de a înțelege Estul și la consolidarea mecanismelor prin care NATO și UE pot sprijini parteneri estici să parcurgă diverse etape din tranziția către statutul de candidați la aderare. Pentru România, ca și pentru SUA, contează nu numai reziliența flancului, ci și reziliența celor de dincolo de flanc, precum Republica Moldova și Ucraina.

Pe de altă parte, este și testul relevanței comunității naționale de informații din România pentru SUA, sub toate aspectele, inclusiv din punct de vedere al eficacității și al cooperării conform competențelor legale. O mai bună coordonare între comunitățile de informații de la Washington și de la București, pe toate palierele (culegere de informații, operații comune, evaluare amenințări și oportunități), ar putea să accelereze câteva tempo-uri în atingerea obiectivelor strategice comune.

Operații dincolo de zone interzise

Recent, Moscova a anunțat un nou termen pentru diplomații SUA care trebuie să părăsească teritoriul Federației Ruse cel mai târziu în ianuarie 2022, dacă se află în misiune deja de trei ani. Este o forțare și o replică a Rusiei față de expulzarea de către SUA a unor diplomați ruși ale căror activități pe teritoriu american au depășit cadrul Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice sau consulare. Pentru fiecare, acest tip de măsură conduce la restrângerea drastică a capacității de operare în ograda celeilalte părți. Activitățile de spionaj nu vor înceta, însă. Poate se vor diversifica, din nou, prin operații montate în spații adiacente sau oriunde adversarii se vor întâlni. Să reamintim cazurile rețelelor de spionaj militar ale rușilor depistate de aliați anul acesta în Italia, în Bulgaria și în Germania. Orice sistem este înclinat să dezvolte mai devreme sau mai târziu anumite vulnerabilități, iar cooperarea aliaților este direcționată atât către limitarea propriilor vulnerabilități, cât și către valorificarea superioară a vulnerabilităților depistate la un adversar.

Suntem în plin război, în domeniul informatic

Escaladările pe care Rusia le instrumentează, direct sau prin intermediul Belarus, de-a lungul frontierei cu Ucraina, cu Polonia și cu Lituania sunt vârful vizibil al amenințării și, totodată, semnalul slăbiciunii. Mai puțin vizibile, dar deloc mai puțin maligne, sunt războaiele care se poartă în rețelele informatice și de comunicații. Este vorba despre o problemă globală, care nu ține cont de granițele internaționale pe care și Ambasada SUA la București, prin însărcinatul cu afaceri ad interim David Muniz, a adus-o în prim-plan pe parcursul conferinței „Importanța cooperării dintre România și Statele Unite în materie de securitate cibernetică” (București, 21 octombrie 2021). Alături de MAE român, proaspăt înființatul Directorat Național de Securitate Cibernetică și compania-etalon Bitdefender, Centrul Național Cyberint (unitate specializată a SRI) reprezintă unul dintre pilonii pe care SUA mizează în construirea unei strategii coerente de contracarare a acțiunilor perturbatoare derulate de serviciile de informații ruse sau sponsorizate de Federația Rusă în domeniul cyber și care ar putea să implice, conștient sau nu, entități din România.

Orice proiect de cooperare care implică organizații precum cele din domeniul securității sau al informațiilor externe are nevoie de o proiecție a personalului angajat să planifice și să pună în practică măsurile convenite. Sunt orizonturi pe termen mediu și lung, iar în operații sensibile una dintre primele griji ale directorilor de structuri privește continuitatea echipei și securitatea membrilor acesteia. Toți sunt în misiune de luptă. Toți decidenții politici de la noi care beneficiază de pe urma activității acestor cooperări ar trebui să perceapă, să înțeleagă și să respecte particularitățile care decurg pentru personalul care lucrează pe linie de parteneriat extern. Pentru că se ajunge la cunoașterea multor detalii despre modul de operare și capacitățile unor aliați, continuitatea și protecția operațiilor nu pot fi gândite în absența garanțiilor organizaționale reciproce privind profesionalismul și protecția personalului angrenat de fiecare parte. Și din acest unghi, da, este vorba despre un domeniu special și despre profesioniști pe care ar trebui să îi respecți.