Emisarii lui Trump, Witkoff și Kushner, merg astăzi în Islamabad pentru a doua rundă de negocieri cu Iranul. Iranul a transmis că „nu vor fi negocieri directe”, ci mediate de Pakistan
- Trump a prelungit armistițiul pe termen nedefinit, până când „Guvernul profund fracturat al Iranului va prezenta o propunere unitară de pace”.
- Trump a acuzat Iranul că a încălcat armistițiul de mai multe ori.
- Trump cere Iranului, ca parte a oricărui acord de pace, să renunțe la ambiția de a dezvolta și deține o armă nucleară.
- Strâmtoarea Ormuz a fost blocată de la începutul războiului început prin atacurile SUA-Israel asupra Iranului, pe 28 februarie.
- Blocada SUA impusă de Trump în Strâmtoarea Ormuz a început luni, 13 aprilie, după ce negocierile din weekend dintre SUA și Iran, mediate de Pakistan, au eșuat.
- Trump a acceptat pe 7 aprilie un armistițiu de 2 săptămâni cu Iranul, la insistența Pakistanului.
- SUA-Israel au lansat Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului pe 28 februarie.
Președintele american Donald Trump își trimite astăzi emisarii – pe Steve Witkoff și Jared Kushner – în Pakistan, pentru a doua rundă de negocieri menite să ducă la un acord final între SUA și Iran pentru încheierea războiului. Potrivit surselor, emisarii lui Trump ar trebui să discute astăzi cu Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat vineri că nu este planificată nicio întâlnire directă SUA-Iran și că Iranul își va transmite poziția prin intermediul oficialilor pakistanezi.
Abbas Araghchi, ministrul de Externe iranian, s-a întâlnit deja sâmbătă dimineață la Islamabad cu șeful Armatei Pakistaneze, mareșalul Asim Munir, potrivit unor oficiali pakistanezi și ambasadei iraniene din Pakistan. Araghchi a sosit în Pakistan vineri.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance – care a condus delegația americană în runda anterioară –, nu va participa la noua rundă de negocieri, însă purtătoarea de cuvânt a lui Trump a afirmat că rămâne „profund implicat” și „este pregătit” să intervină „dacă considerăm că este necesară intervenția sa”.
„Suntem optimiști că va fi o conversație productivă, care să avanseze negocierile spre un acord”, a declarat Karoline Leavitt într-un interviu pentru Fox News.
Leavitt a explicat că Trump a decis să îi trimită pe Witkoff și Kushner în Pakistan „pentru a asculta poziția iranienilor”, adăugând: „Am observat cu siguranță progrese din partea Iranului în ultimele zile”.
Pe 27 februarie, cu doar o zi înainte ca SUA și Israelul să declanșeze războiul împotriva Iranului, cei doi emisari ai lui Trump și Araghchi au purtat ore întregi de discuții indirecte la Geneva despre programul nuclear al Teheranului, discuții care s-au încheiat fără niciun acord.
Care este stadiul negocierilor
Prima rundă de negocieri directe dintre SUA și Iran din Islamabad au început la scurt timp după anunțul încetării focului mediat de Pakistan pe 7 aprilie, în timp ce războiul intra în a șaptea săptămână.
Negocierile – cele mai înalte discuții SUA-Iran de la Revoluția Islamică din 1979 – au eșuat după 21 de ore de discuții, iar televiziunea iraniană a afirmat că „cerințele prea mari” ale Statelor Unite au reprezentat „un obstacol” în calea ajungerii la un acord. Televiziunea iraniană a precizat că „principalele puncte de blocaj în negocieri au fost deschiderea Strâmtorii Ormuz, drepturile Iranului de a îmbogăți uraniu și „alte probleme”.
J.D. Vance, care a condus delegația SUA, a declarat că negocierile s-au încheiat fără acord, iranienii refuzând termenii SUA privind renunțarea la arma nucleară.
„Plecăm cu o propunere simplă – Iranul să înțeleagă că ce le oferim este cea mai bună ofertă a noastră și este finală. Vom vedea dacă o acceptă”, a spus Vance.
Trump insistă ca Iranul să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit, capabil să fie transformat în arme nucleare. Președintele american a precizat că „99% dintre condițiile sale pentru un acord cu Iranul este ca Iranul să accepte că nu va deține niciodată o armă nucleară”.
Teheranul speră să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz și asupra programului nuclear „folosit în scopuri pașnice”, în schimbul ridicării sancțiunilor SUA. Cerințele au fost deja respinse de SUA.
De la începutul războiului, Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, cu excepția propriilor sale nave, privând lumea de 20 de milioane de barili de petrol zilnic.
Teheranul a promis redeschiderea Strâmtorii Ormuz – pe care a redeschis-o pentru o zi – însă a închis-o la loc după refuzul lui Trump de a ridica blocada Statelor Unite asupra porturilor și navelor iraniene.
La începutul acestei săptămâni, Trump a anunțat o prelungire pe termen nedefinit a armistițiului dintre SUA și Iran, până când „guvernul fracturat al Iranului va prezenta o propunere unitară Statelor Unite pentru un acord de pace”. Totodată, Trump a anunțat că blocada maritimă a SUA împotriva Iranului din Strâmtoarea Ormuz va continua până când se ajunge la un acord.
La începutul săptămânii, Iranul a atacat trei nave în Ormuz, iar Trump a ordonat forțelor militare americane să „tragă și să distrugă” bărcile mici iraniene suspectate de minare.
Vineri, vorbind despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Iranul „va face o ofertă și vom vedea”, fără a da detalii.
Trump a precizat că echipa sa negociază „cu cei care conduc acum” în Iran, adăugând că Teheranul dorește să negocieze pentru un posibil acord și pregătește o ofertă care să răspundă cerințelor SUA.
Ce se întâmplă între Israel și Liban
Iranul a condiționat oprirea ostilităților în Liban de negocierile de pace cu SUA.
Israelul și Libanul au convenit pe 16 aprilie o „încetare a ostilităților” pentru 10 zile, conform acordului publicat de Departamentul de Stat al SUA.
Trump a anunțat ulterior prelungirea cu trei săptămâni a încetării focului dintre Israel și Hezbollah.
Într-un videoclip publicat vineri de biroul său, Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a salutat „procesul către o pace istorică între Israel și Liban”.
Acordul prevede ca Guvernul libanez, cu sprijin internațional, să ia „măsuri concrete” pentru a împiedica Hezbollah și alte grupări să atace ținte israeliene.
De asemenea, Israelul și Libanul recunosc forțele de securitate libaneze ca având „responsabilitatea exclusivă pentru suveranitatea și apărarea națională a Libanului” – făcând referire la eforturile Guvernului din 2025 de dezarmare a Hezbollah.
Acordul nu impune retragerea Israelului din sudul Libanului, unde trupele israeliene distrug sate și infrastructură, după evacuarea rezidenților aflați la sud de râul Litani.