Europa accelerează un plan pentru NATO în cazul în care Statele Unite se vor retrage din Alianță. Trump i-a criticat din nou pe aliați: „NATO nu va fi acolo pentru noi nici în viitor”

• Europa accelerează un plan care să asigure apărarea folosind structurile NATO, în cazul în care SUA se retrag.
• Aceste planuri, concepute anul trecut, au fost accelerate după ce Trump amenință că va prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru NATO.
• Astăzi, Trump a postat din nou pe Truth Social un mesaj în care atacă aliații NATO. „NATO nu a fost acolo pentru noi și nu va fi acolo pentru noi nici în viitor!”, a scris președintele american.
• În ultima perioadă, Trump și-a numit aliații europeni „lași” și a descris NATO drept „un tigru de hârtie”.

Un plan conceput pentru a garanta că Europa se poate apăra folosind structurile militare existente ale NATO, în cazul în care SUA se retrag, a câștigat susținere după ce a primit acordul Germaniei, un oponent de lungă durată al unei abordări independente, scrie The Wall Street Journal.

Astăzi, Trump a postat din nou pe Truth Social un mesaj în care atacă aliații NATO. „NATO nu a fost acolo pentru noi și nu va fi acolo pentru noi nici în viitor!”, a scris președintele american.

Oficialii care au lucrat la aceste planuri, pe care unii le-au numit „NATO european”, au încercat să crească numărul europenilor în rolurile de comandă și control ale alianței și să completeze capacitățile militare americane cu resurse proprii.

Planurile au evoluat informal, prin discuții paralele și întâlniri organizate în jurul NATO, și nu au fost gândite pentru a concura cu alianța actuală, au spus participanții. Oficialii europeni au vizat menținerea descurajării în fața Rusiei, a continuității operaționale și a credibilității nucleare, chiar dacă Washingtonul își retrage trupele din Europa sau refuză să intervină, așa cum a amenințat președintele Trump.

Aceste planuri, concepute anul trecut, au fost accelerate după ce Trump amenință că va prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru NATO, și au revenit în atenția publică în contextul tensiunilor generate de refuzul Europei de a susține războiul SUA cu Iranul.

Un factor esențial care a impulsionat aceste inițiative a fost schimbarea politică din Germania. Pentru mai multe decenii, Berlinul a respins apelurile Franței pentru o autonomie europeană mai mare în domeniul apărării și a preferat să mențină SUA drept principal garant al securității europene. Această poziție s-a modificat sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea SUA ca aliat, potrivit unor surse citate de WSJ.

Întreaga structură NATO este construită în jurul leadershipului american, de la logistică și informații până la comanda militară supremă.

Europenii au încercat să preia o parte mai mare din aceste responsabilități, lucru cerut de mult timp de Trump. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a afirmat că alianța va ajunge să „ fie mai mult condusă de Europa”.

Totuși, europenii au acționat din proprie inițiativă, pe fondul atitudinii tot mai ostile a lui Trump, și nu ca răspuns la presiuni americane. În ultima perioadă, Trump și-a numit aliații europeni „lași” și a descris NATO drept „un tigru de hârtie”, adăugând, cu referire la Vladimir Putin: „Putin știe și el asta”.

„Transferul responsabilității de la SUA către Europa este în desfășurare și va continua, ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA”, a spus președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în planuri. „Cel mai important este să înțelegem că acest proces are loc și să îl gestionăm într-un mod controlat, nu printr-o retragere rapidă a SUA”, a mai spus Stubb.

Stubb a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație apropiată cu Trump, iar Finlanda are una dintre cele mai puternice armate din Europa și cea mai lungă frontieră cu Rusia.

La începutul acelei luni, Trump a amenințat că va retrage SUA din NATO, din cauza refuzului aliaților de a susține campania sa din Iran, spunând că decizia „nu mai poate fi schimbată”. O retragere completă ar fi necesitat aprobarea Congresului, însă președintele ar fi putut muta trupe sau reduce sprijinul militar în baza prerogativelor sale.

Imediat după această amenințare, Stubb l-a contactat pe Trump pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida apărarea.

„Mesajul de bază pentru partenerii noștri americani este că, după toate aceste decenii, este momentul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare”, a spus Stubb.

Schimbarea decisivă a venit din Germania, care găzduiește arme nucleare americane și a evitat mult timp să pună sub semnul întrebării rolul SUA ca garant al securității europene. Liderii europeni s-au temut că o creștere a rolului Europei în NATO ar putea oferi SUA un pretext pentru retragere.

Totuși, spre finalul anului trecut, Friedrich Merz și-a reevaluat poziția după ce a constatat că Trump era pregătit să abandoneze Ucraina, potrivit surselor WSJ. El a considerat că președintele american confunda agresorul cu victima în acest conflict și că politica SUA în NATO nu mai era ghidată de valori clare.