Europa nu e pregătită de un război cu Rusia, avertizează 7 think tank-uri europene. Cum reușește Putin să își mențină superioritatea militară, după 3 ani de război în Ucraina
- Europa are avantaj în aer, pe mare și în spațiu, dar nu-l valorifică
- Industria europeană de apărare n-a reușit să-și crească capacitatea de producție
- Cercetătorii IFRI cer continentului să se trezească strategic.
- Un război indirect cu Moscova pare tot mai probabil până în 2030.
- Dacă rezistența ucraineană slăbeste, riscul unui conflict Rusia-Europa crește
- Țările Baltice sunt punctul slab al Uniunii Europene în fata lui Putin
Vladimir Putin își întărește mașina de război. Europa ezită și pierde teren în fața Kremlinului.
Un raport redactat de 7 think tank-uri europene și publicat de IFRI azi, avertizează asupra slăbiciunilor continentului. Experții spun că Rusia are un avantaj decisiv în forță și mobilizare.
Cum reușește Rusia să-și mențină superioritatea militară?
Raportul arata că Rusia are „avantajul unei autocrații”, capabilă să-și supună populația unui conflict de mare intensitate. De la începutul războiului din 2022, Moscova a mobilizat o parte uriașă din economie, mărind producția de rachete Iskander și Kh-101, folosite pentru lovituri de precizie asupra infrastructurii ucrainene – rețele energetice și căi ferate. Chiar dacă stocurile de vehicule blindate sovietice se epuizează, Kremlinul compensează prin masă, forță de foc și capacitate de mobilizare.
Europa, spune raportul, are avantaj în aer, pe mare și în spațiu, dar nu-l valorifică. Diferența majoră nu e tehnologică, ci psihologică: Rusia e pregătită să piardă vieți; Europa, nu.
Unde se află Europa după trei ani de război în Ucraina?
Paul Maurice, cercetător la IFRI și unul dintre autorii raportului, vorbește despre „un continent nepregătit pentru război”. În trei ani și jumătate, industria europeană de apărare n-a reușit să-și crească capacitatea de producție. Există inițiative regionale – precum grupul „E5” (Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit) sau formatul „Baltic + Weimar” – dar deciziile lente dintr-o Uniune cu 27 de membri frânează acțiunea. În paralel, dependența psihologică de SUA și NATO rămâne totală.
Dacă sprijinul american sau rezistența ucraineană slăbesc, riscul unui conflict direct Rusia–Europa crește. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – sunt considerate „călcâiul lui Ahile” al NATO: trupele lor mici pot doar să descurajeze, nu să reziste unei invazii majore.
Poate Putin câștiga acest război? Ce urmează până în 2030?
Puțin pariază pe ezitările Occidentului. Tatiana Kastouéva-Jean, de la IFRI, spune clar: „Cu Putin, nu vom avea un acord de pace. Cel mult, o situație înghețată.” Liderul de la Kremlin urmărește vasalizarea Ucrainei și o nouă ordine europeană, unde Rusia să redea contur influenței sovietice.
Raportul IFRI avertizează că, fără o descurajare militară credibilă, Europa riscă o „confruntare indirectă”: sabotaje, asasinate, atacuri cibernetice sau acțiuni ale companiilor militare private.
Din 2004, când Kievul a ales drumul occidental, Kremlinul privește succesul Ucrainei că pe un eșec personal. Iar Putin e dispus să-și asume orice risc pentru a evita acest eșec. Am putea spune că Europa are timp, dar tot mai puțin curaj.