• Puterile militare ale Europei plănuiesc să preia de la SUA apărarea continentului.
• SUA vor să renunțe la funcția de Comandant Suprem Aliat din Europa.
• Europa vor face propuneri SUA la Summitul de la Haga, din iunie.
• SUA au 100.000 de militari în Europa, Trump a promis că mulți vor fi retrași.
• Germania, Portugalia și Danemarca analizează securitatea achizițiilor militare din SUA.

Cele mai mari puteri militare ale Europei elaborează planuri pentru a prelua de la Statele Unite responsabilități mai mari pentru apărarea continentului, inclusiv o propunere adresată administrației Trump pentru un transfer gestionat în următorii cinci până la zece ani, pentru a evita haosul unei retrageri unilaterale precipitate a SUA, arată Financial Times, citând mai mulți oficiali. Acest plan va fi discutat la viitorul summit al alianței, de la Haga, din iunie, anul acesta.

Cum va fi în continuare garantată securitatea continentului?

Asistăm acum la nașterea unei noi puteri militare. Până acum, când vorbeam despre puteri militare, ne refeream la Statele Unite, la Rusia, China. Acum, Europa vrea să devină o putere militară. Defapt este forțată să devină o putere militară, deoarece Trump a avertizat că își va retrage trupele, dar și capabilități importante din Europa. Iar europenii, pentru a evita o retragere precipitată a capabilităților Statelor Unite, îi propune lui Trump un plan prin care în 5-10 ani Europa va reuși să se apere singură.

În acest moment Statele Unite au între 80 și 100 de mii de militari în Europa, în funcție de exercițiile pe care le desfășoară. 40 de mii dintre aceștia sunt dislocați în țările din Europa de Est, dintre care 10% în jur de 4 mii sunt în România, majoritatea la Kogâlniceanu și Deveselu. Vorbind de Deveselu, europenii sunt îngrijorați nu doar de militari, 100 de mii de militari nu este un număr foarte mare, ci în special de capabilităților ferite de militari americani.

Vorbim aici de scutul antirachetă cu radar în Turcia și Aegis Ashore desfășurat în România și Polonia. Vorbim de umbrela nucleară americană. Știm că Statele Unite au dislocat în Europa peste 100 de bombe nucleare tactice în Belgia, Germania, Italia și Turcia. Franța a spus că este dispusă să participe și să înlocuiască Statele Unite, dar are nevoie de cel puțin 5 ani. A comandat două noi escadrile și înființează a patra bază nucleară aeriană. 

De asemenea, vorbim de puterea navală a Statelor Unite, care au 20 de portavioane și portelicoptere, au aproximativ 70 de submarine nucleare. Deci Europa are nevoie de ceva timp să-și crească nu doar numărul de militari, dar și să-și crească aceste capabilități unice pe care le au doar Statele Unite, și să-și găsească sau să-și formeze o structură de comandă de control. În acest moment, comanda NATO din Europa, SACEUR, Comandantul Suprem aliat pentru Europa, este un general american, iar Comandantul Unit de la Napoli, care are în zona de responsabilitate inclusiv apărarea României, la fel este un american.

Cum se poziționează România în acest transfer de putere?

România în acest moment oscilează între Statele Unite și Europa, însă nu va avea ce face, va trebui să meargă către Europa. Interesul major al României este să atragă în acest proiect european și Turcia. Turcia este cea mai puternică țară aliată de la Marea Neagră. Turcia, fiind în această alianță, ar fi un mijloc puternic de descurajare al oricăui atac. 

Până atunci România trebuie să-și revizească inclusiv politica de achiziții. În ultimii șapte ani a cumpărat arme doar din Statele Unite cu peste 13 miliarde de euro. Pe viitor trebuie să permită și firmelor europene să vină la aceste achiziții, eventual să nu mai facă achiziții prin acel sistem guvern la guvern cu Statele Unite, prin care a exclus companii europene și a creat anumite supărări în cancelariile europene, în special la Paris.

Citește și

• Aletta e primul robot autonom care recoltează sângele: Cum funcționează tehnologia olandeză
• Cătălina Ponor, tripla campioană olimpică, este onorată în Hall of Fame-ul mondial
• Părinții vor mai puțină corupție în Educație, nu doar reforme: Ce îi îngrijorează cel mai mult