Europa va participa la negocierile de pace Rusia-Ucraina-SUA de la Abu Dhabi, anunță ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot. Anunțul vine după ce Rusia a exclus categoric participarea Europei la discuții

• Europa va participa la negocierile de pace de la Abu Dhabi, potrivit ministrului francez de Externe, Jean-Noël Barrot.
• Negocierile trilaterale dintre SUA, Ucraina și Rusia sunt programate pentru 10-11 noiembrie, fiind primele discuții de acest format de la summitul din februarie.
• Rusia se opune participării europenilor la negocieri. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a susținut că Europa nu ar trebui să aibă un loc la masa discuțiilor.
• Donald Trump pregătește un acord de securitate mai amplu, care, potrivit declarațiilor sale, ar putea depăși problema Ucrainei și ar putea implica întreaga Europă.
• Propunerea lui Trump provoacă îngrijorare la Bruxelles, unde există temeri că europenii ar putea fi marginalizați.

Parisul și Europa vor avea un loc la masa negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, programate pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, sub medierea Statelor Unite, a declarat duminică ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, potrivit POLITICO.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții. Nu vă pot spune încă cine va reprezenta Franța cu această ocazie, dar cu siguranță vom fi acolo”, a afirmat ministrul francez.

Declarația vine în contradicție cu poziția exprimată de Rusia. Sâmbătă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat sâmbătă că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”, invocând exercițiile militare organizate de „Coaliția de Voință” în Polonia, în perioada 9-22 noiembrie, chiar înainte de negocierile trilaterale, programate pentru perioada 10-11 noiembrie, fiind primele negocieri de acest fel de la summitul din februarie.

Potrivit Mariei Zaharova, faptul că aceste manevre militare încep chiar înaintea reluării consultărilor trilaterale de la Abu Dhabi demonstrează că „statele europene nu ar trebui să participe la discuții”. Zaharova a acuzat Franța și Regatul Unit că urmăresc, prin pregătirea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, să mențină o prezență militară în regiune și să continue confruntarea cu Rusia.

Exercițiile „Koalicja” implică aproximativ 2.800 de militari din 11 state și urmăresc testarea capacității de desfășurare și coordonare a unei eventuale Forțe Multinaționale pentru Ucraina. Aceasta ar putea fi trimisă în țară după încetarea ostilităților, în cadrul unor eventuale garanții de securitate postbelice.

Zaharova a calificat desfășurarea unor contingente militare străine în Ucraina drept inacceptabilă și a avertizat că armata rusă va considera orice formațiune militară străină prezentă pe teritoriul ucrainean drept o țintă legitimă.

În acest context, declarația ministrului francez de Externe reprezintă un semnal clar că Parisul nu intenționează să accepte marginalizarea Europei în procesul diplomatic privind viitorul Ucrainei.

Barrot a declarat pentru postul de radio francez RTL că Franța „va fi prezentă la masa negocierilor”.

Cu toate acestea, amploarea participării Europei la discuții rămâne neclară.

„În ultimele săptămâni, europenii și-au făcut auzită vocea, transmițând mediatorului american că nicio discuție referitoare la viitorul continentului nu poate ignora așteptările și revendicările noastre”, a declarat Barrot pentru RTL.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat vineri că blocul comunitar nu dispune încă de detalii pe care să le poată comunica, dar a adăugat că „este evident că Uniunea Europeană este cea care trebuie să decidă în chestiunile care îi afectează securitatea și în domeniile care țin de competența sa”.

Uniunea Europeană încearcă să ajungă la un acord privind persoana care o va reprezenta la negocierile de pace și cine, dacă va exista o astfel de persoană, ar trebui să mențină legătura cu președintele rus Vladimir Putin. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, i-a cerut președintelui Consiliului European, António Costa, să clarifice această chestiune, printr-o scrisoare trimisă în această săptămână. Demersul a determinat includerea subiectului pe agenda summitului liderilor europeni din 13 noiembrie.

Scrisoarea lui Meloni a fost determinată, în parte, de convorbirea telefonică pe care Alexander Stubb, președintele Finlandei, și Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei, au avut-o cu Putin pe 27 octombrie, discuție care i-a luat prin surprindere pe unii lideri europeni.

Între timp, miercuri, Comisia Europeană a organizat discuții privind reconstrucția Ucrainei, reunind reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite, Regatului Unit, Germaniei, Franței, NATO și Băncii Mondiale.

În paralel, Președintele american Donald Trump a venit cu o propunere mai amplă, care ar putea depăși cadrul războiului din Ucraina. După întâlnirea de joi cu Kirill Dmitriev, emisar al lui Vladimir Putin și director al Fondului Rus de Investiții Directe, Trump a anunțat că lucrează la un „acord major de securitate”, care ar putea implica nu doar Ucraina, ci întreaga Europă.

„Va fi un acord important. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă”, a declarat Trump, fără să ofere detalii concrete despre propunere.

Planul a provocat îngrijorare în rândul oficialilor UE, care se tem că riscă să marginalizeze continentul european și să îl încurajeze pe Putin să adopte o poziție și mai agresivă.

„Avem deja o arhitectură europeană de securitate – NATO și Uniunea Europeană, fiecare având propriul rol”, a declarat vineri șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ca reacție la planul american.

„Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură. Problema rămâne faptul că Rusia continuă să încalce tratatele care stau la baza acesteia. Putin nu are drept de veto asupra securității europene”, a mai spus ea.