EXCLUSIV: Colby Elbridge i-a informat pe Marius Lazurca şi generalul Gheorghiţă Vlad despre reducerea numărului de militari americani din România, în viitor. Subsecretarul Departamentului de Război a publicat pe X detaliile întâlnirii

• Monitorul Apărării și Securității: Pe masa discuţiilor dintre Colby, Lazurca şi generalul Gheorghiţă s-au aflat şi reducerea, în viitor şi treptat, a numărului de militari americani din România, reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doiceşti şi Coridorul Vertical.
• România a fost prima ţară din care SUA au anunţat, anul trecut, că retrag militari americani.
• În acest moment, mai sunt între 900 şi 1.000 de militari americani, o bună parte dintre ei aflându-se la Mihail Kogălniceanu.

După întâlnirea consilierului de securitate naţională de la Cotroceni, Marius Lazurca, şi a generalului Gheorghiţă Vlad, şeful statului major al apărării, de la Washington, am aflat de pe o reţea de socializare ce s-a discutat cu privire la apărarea şi securitatea României, întrucât singurul mesaj transmis de oficialii români a fost că „România este alături de SUA”, un mesaj publicat tot pe o reţea de socializare (mai puţin frecventată de români) de Marius Lazurca.

Vizita lui Marius Lazurca şi a generalului Gheorghiţă în SUA a durat câteva zile şi a avut loc în contextul în care oficiali de la Departamentul de Război s-au întâlnit cu mai multe delegaţii din state NATO, inclusiv cu cele din Germania şi Italia, precum şi cu o delegaţie chiar de la conducerea NATO.

Urmărind ce a publicat Colby Elbridge pe X cu privire la aceste întâlniri, observăm că principalul subiect a fost noua abordare a SUA faţă de securitatea europeană, inclusiv politica de revizuire a posturii americane în Europa.

„Pe 29 iulie, l-am găzduit la Pentagon pe consilierul român pentru securitate naţională, Marius Lazurca. Am prezentat în avanpremieră abordarea noastră faţă de Revizuirea Posturii Europei. De asemenea, am recunoscut abordarea proactivă a României în ceea ce priveşte transferul responsabilităţii. Am convenit că este timpul ca aliaţii să transforme cheltuielile de apărare în capacitate de luptă reală în cadrul NATO 3.0”, a transmis Colby Elbridge.

În aceeaşi perioadă, acesta s-a văzut şi cu o delegaţie italiană, după care a publicat: „O discuţie aprofundată cu Cecilia Piccioni, secretarul general adjunct al Ministerului Afacerilor Externe italian şi directorul general pentru afaceri politice şi securitate internaţională, care a avut loc pe 27 iulie, s-a concentrat pe calea de urmat pentru NATO 3.0, inclusiv preocupările legate de securitatea regională şi revizuirea posturii Europei. Încurajăm eforturile de apărare ale Italiei, inclusiv în direcţia sudică, pentru a construi o Alianţă mai echilibrată, mai eficientă şi mai adaptată”.

Apoi, după întâlnirea cu delegaţia germană, acesta a publicat: „Pe 23 iulie, am avut privilegiul de a-l găzdui pe şeful Apărării şi directorul politic al Germaniei pentru o şedinţă de informare despre noua strategie şi programul militar istoric şi extrem de lăudabil al Germaniei. Acest plan, coroborat cu angajamentul Germaniei de a îndeplini rapid promisiunea de 5% a Convenţiei de la Haga, va accelera dramatic NATO 3.0 şi va consolida capacitatea Alianţei de a realiza descurajarea prin negare. Prin acţiunile sale, Germania se poziţionează ca un lider-cheie al apărării convenţionale a Europei”.

Este clar că principalul subiect a fost reconsiderarea poziţiei SUA în Europa din punctul de vedere al securităţii, un element deja anticipat la summitul NATO din Ankara şi despre care se discută încă de la începutul acestui an, de când chiar Colby a vorbit pentru prima dată despre NATO 3.0.

Surse ale Monitorului Apărării şi Securităţii ne-au confirmat că pe masa discuţiilor dintre Colby, Lazurca şi generalul Gheorghiţă s-au aflat şi reducerea, în viitor şi treptat, a numărului de militari americani din România, reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doiceşti şi Coridorul Vertical.

România a fost prima ţară din care SUA au anunţat, anul trecut, că retrag militari americani. A fost vorba despre în jur de 1.000 de militari americani dislocaţi la Mihail Kogălniceanu, militari care au fost trimişi în România imediat după începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. La momentul respectiv, românii au aflat din presa ucraineană de decizia SUA, autorităţile româneşti reacţionând destul de târziu la informarea SUA. Anul acesta, de asemenea, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat şi reducerea numărului de militari americani din Germania (în jur de 5.000 de militari). Totodată, a anunţat că va trimite 5.000 de militari în Polonia, motivând decizia prin succesul preşedintelui Nawrocki la alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Cu toate acestea, statele europene sunt conştiente, deja, în acest moment, că SUA vor retrage nu doar militari, ci şi echipamente militare de pe teritoriul Europei. Aceste schimbări sunt aliniate şi conceptului NATO 3.0, care presupune o mai mare independenţă a statelor europene de SUA.

Câţi militari americani mai sunt în România?

În acest moment, mai sunt între 900 şi 1.000 de militari americani, o bună parte dintre ei aflându-se la Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, se află în jur de 200-250 de militari americani, la Câmpia Turzii în jur de 100 de militari şi restul la Mihail Kogălniceanu.

Deşi planul SUA face parte dintr-un program mai extins şi complex şi nu are legătură exclusiv cu relaţia pe care Washingtonul o are cu statele europene, trebuie menţionat că trimiterea de militari americani în Polonia a fost prezentată de Donald Tusk, anul acesta, ca o reuşită a diplomaţiei poloneze şi ca un rezultat al multor eforturi ale oficialilor americani pe lângă Departamentul pentru Război şi Departamentul de Stat. Asta înseamnă că, în ciuda planurilor pe termen lung ale Casei Albe vizavi de relaţia cu Europa, în materie de apărare, unele aspecte pot fi schimbate dacă se fac îndeajuns de multe eforturi şi dacă SUA consideră că merită să investească în apărarea unui stat NATO.

Pentru România, relaţia şi parteneriatul strategic cu SUA sunt foarte importante. Reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte prezentate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Dacă ne-am fi aşteptat în urma vizitei în SUA a consilierului Marius Lazurca şi a generalului Vlad la detalii despre o posibilă vizită a preşedintelui Nicuşor Dan în SUA, se pare că veştile sunt mai degrabă neutre sau negative, decât pozitive.