- CNCAV trage un semnal de alarmă în privința unor fake news care circulă în mediul online
- Știrea despre asistenta de la Spitalul Baltasar este una falsă
- Pentru a verifica dacă o știre este adevărată, pot fi urmați câțiva pași
Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) trage un semnal de alarmă în privința unor informații care circulă în mediul online, fiind false și au potențial de a crea panică și frică.
Advertisment
CNCAV mai precizează că, în spațiul public, în special în mediul online, au apărut și s-au viralizat informații false, imprecise, inexacte sau înșelătoare despre campania de vaccinare din România.
„Cu titlu de exemplu, pe rețeaua socială Facebook a apărut conținutul potrivit căruia <la spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei>”, arată reprezentanții CNCAV într-un comunicat remis vineri presei.
Recomandări
Aceștia susțin că Spitalul Baltasar nu are centru de vaccinare și este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea: „Prin urmare, precizăm că respectivul conținut este în totalitate fals, înșelător, având potențialul de a crea o stare emoțională negativă (panică, neîncredere, frică)”.
CNCAV informează că situația și evenimenele privind vaccinările, reacțiile adverse și natura acestora este publicată în fiecare zi, în jurul orei 18.00, pe site-ul oficial, www.vaccinare-covid.gov.ro.
Din datele ultimei raportări, numărul total al persoanelor vaccinate de la începutul campaniei este de 10.289, iar numărul total de reacții adverse (comune și minore) este de 26 (4 reacții locale cu durere la locul injectării și 22 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, astenie, alergii de tip urticarie). Nu există cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces, precizează CNCAV.
Care sunt pașii pe care cetățenii trebuie să îi urmeze pentru a verificat veridicitatea conținutului:
„1. Să evite consultarea informațiilor de pe conturi neasumate de persoane despre care să se poată spună dincolo de orice dubiu că există în realitate: conturi care nu au o poză recentă, conturi care nu prezintă informații credibile despre viața personală/ profesională a titularului, conturi care nu au postări cu persoane reale, tot din viața personală sau profesională a titularului, conturi care postează, foarte des, dar pe un
singur subiect (cum ar fi, în cazul semnalat de noi, vaccinarea); în general, sunt mari șanse ca un cont fals să fie însoțit, la poza de profil, de imagini care mizează pe o așazisă apartenență la armată (oameni în uniformă), pe o așa-zisă atractivitate a titularului/ titularei contului sau pe o așa-zisă manifestare a sentimentului religios.
2. Să evite acceptarea cererilor de prietenie din partea unor astfel de conturi și, în general, din partea unor persoane pe care nu le cunosc, despre care nu pot spune cu certitudine că există în realitate și cu care nu împărtășesc nici o experiență concretă (loc de muncă, evenimente la care s-au cunoscut, facultate sau școală absolvite împreună).
3. Să evite reacția/engagement-ul (comentarii, like-uri, distribuiri) cu conținuturi venite de pe astfel de conturi, chiar și în situația în care redistribuirea sau comentariul ar fi tocmai de contrazicere a conținutului respectiv. Precizăm că angajarea, chiar și din motive de critică sau contrazicere, cu astfel de conținuturi false sau înșelătoare, constituie mecanisme de viralizare, care le amplifică și le aduc și mai mult în atenție.
4. Să amâne pe cât posibil reacția/ engagement-ul cu un conținut provenit din surse îndoielnice (vezi mai sus) și care mizează pe emoții viscerale, imediate, pe reacții de panică, frică, indignare, furie.
5. Să coroboreze informația cu alte surse: surse oficiale, surse din mass media mainstream (televiziune, presă scrisă, radio), surse de încredere (profesioniști din domeniu). Pe subiectul vaccinării, sugerăm consultarea informațiilor puse în circulație de cercetători, profesioniști, medici de strictă specialitate – epidemiologi și virusologi, ale căror identitate și experiență profesională pot fi cu ușurință verificate.
6. Sugerăm distanțare critică față de conținuturile care nu sunt preluate în nici un fel de mass media mainstream. Este puțin probabil ca o informație care are indici de credibilitate să nu înceapă să fie investigață, în mod profesionist, de către jurnaliștii profesioniști care lucrează în mass media.
7. Vă sugerăm să verificați, pe cât posibil:
a. credibilitatea sursei care a publicat informația;
b. numele domeniului de internet folosit; atenție la denumiri neobișnuite, generice sau obscure, la domenii care mimează website-uri cunoscute de știri (mediafax.com.co, comparativ cu site-ul legitim: mediafax.ro)
c. tipul de organizație/actor media care a publicat informația;
d. autorul articolului (sugerăm prudență dacă informația este anonimă);
e. calitatea redactării și stilul articolului (greșeli de gramatică, de punctuație și ortografie, utilizarea în exces a funcției ALL CAPS, punctuație excesivă pentru un efect de dramatism (???, ?!?, !!!! …. etc.);
f. coerența textului;
g. caracterul excesiv de emotional/ dramatic al textului;
h. data publicării;
i. sursele de date/informații și declarațiile citate (care să poată fi consultate independent)”.
Partenerii noștri