Date provenind de la Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), agenţia fiscală din SUA, relevă că miliardari precum Jeff Bezos, Elon Musk şi Warren Buffett achită impozite pe venit foarte mici în raport cu averile vaste, uneori chiar deloc, conform organizaţiei media ProPublica.
„În 2007, Jeff Bezos, la acea vreme multimiliardar, iar acum cel mai bogat om din lume, nu a plătit niciun cent impozit federal pe venit. A reuşit acest lucru din nou în 2011. În 2018, fondatorul Tesla, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, nu a plătit nici el deloc impozit federal. Michael Bloomberg a reuşit să procedeze la fel în ultimii ani. Investitorul miliardar Carl Icahn a făcut de două ori acest lucru. George Soros nu a plătit deloc taxe federale trei ani la rând”, scrie ProPublica.
Organizaţia media a obţinut date masive de la agenţia fiscală americană, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), despre situaţiile financiare ale celor mai bogaţi oameni din Statele Unite, acoperind peste 15 ani. Datele oferă o perspectivă fără precedent asupra situaţiilor financiare ale titanilor din SUA, printre care Warren Buffett, Bill Gates, Rupert Murdoch şi Mark Zuckerberg. Sunt relevate nu doar profiturile şi taxele, ci şi investiţiile, cifrele de afaceri, câştigurile speculative şi chiar rezultatele rapoartelor de audit.
„Aceste date demolează mitul central al sistemului fiscal american: faptul că fiecare cetăţean îşi achită contribuţiile corect şi că cei mai bogaţi americani plătesc cel mai mult. Datele IRS arată că cei mai bogaţi oameni plătesc – în mod perfect legal – impozite pe venit care sunt doar foarte puţin din sutele de milioane, dacă nu miliardele cu care averile lor cresc anual”, notează jurnaliștii de la ProPublica.
Mulţi americani trăiesc de la un salariu la altul, cu averi mici şi achitând guvernului federal impozite care sunt procente din venituri, în creştere dacă au câştiguri mai mari. În ultimii ani, familiile din SUA au câştigat în medie circa 70.000 de dolari pe an, plătind impozit federal 14%. Cea mai mare cotă de impozitare, 37%, a fost anul acesta, pentru cuplurile care au câştigat peste 628.300 de dolari pe an.
Datele confidenţiale obţinute de ProPublica arată că ultrabogaţii pur şi simplu evită acest sistem.
„Miliardarii Americii au strategii evazioniste care nu sunt la îndemâna oamenilor de rând. Averile lor sunt rezultatul creşterii valorii activelor, cotaţiilor la burse şi proprietăţilor. Aceste câştiguri nu sunt definite de legislaţia SUA ca fiind venituri impozitabile dacă miliardarii nu fac tranzacţii de vânzare şi până când nu fac acest lucru”, se arată în investigația jurnalistică.
Pentru a observa realitatea financiară a celor mai bogaţi americani, ProPublica a realizat o analiză care nu a mai fost făcută până acum. Au fost raportate taxele plătite anual de cei mai bogaţi 25 de americani la creşterile averilor estimate de revista Forbes. Aceasta va fi numită cota fiscală reală a acestora, iar rezultatele sunt şocante. Potrivit Forbes, cei 25 au avut creşteri ale averilor care au totalizat 401 miliarde de dolari în perioada 2014-2018. Au plătit în total impozite federale de 13,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, conform datelor IRS. Este o sumă mare, dar cota fiscală reală este de doar 3,4%.
Situaţia este total diferită în cazul americanilor din clasa de mijloc. În perioada 2014-2018, persoanele de peste 40 de ani din această categorie au avut creşteri ale veniturilor de 65.000 de dolari, în cele mai multe cazuri prin creşterea valorii locuinţelor. Dar, în condiţiile în care cele mai multe venituri au provenit din salarii, impozitele au fost aproape la fel de mult, 62.000 de dolari în perioada de cinci ani.
Conform datelor ProPublica, Warren Buffett, proprietarul Berkshire Hathaway Inc., a avut o creştere a averii de 24,3 miliarde de dolari în intervalul 2014-2018, a raportat un venit de 125 de milioane de dolari şi a plătit taxe de 23,7 milioane de dolari, adică o cotă reală de impozitare de 0,10%. În aceeaşi perioadă, averea lui Jeff Bezos, proprietarul Amazon.com, a crescut cu 99,0 miliarde de dolari, a raportat venituri de 4,22 miliarde şi a plătit taxe de 973 de milioane de dolari, adică 0,98%. Michael Bloomberg, proprietarul companiei Bloomberg LP, a avut o creştere a averii de 22,5 miliarde de dolari, a raportat venituri de 10,0 miliarde şi a plătit taxe de 292 de milioane, adică 1,30%. Elon Musk, proprietarul companiei Tesla, a obţinut o creştere a averii de 13,9 miliarde de dolari, a raportat venituri de 1,52 miliarde şi a achitat impozite de 455 de milioane de dolari, adică 3,27%.
Dezvăluirile intervin într-un moment crucial în Statele Unite. Inegalitatea averilor a devenit una dintre problemele definitorii ale perioadei contemporane. Preşedintele Joseph Biden şi Congresul SUA analizează posibilitatea introducerii celor mai ambiţioase majorări de taxe din ultimele decenii pentru persoanele cu venituri mari. Dezbaterea a fost dominată de propunerea privind majorarea cotei maxime de impozitare de la 37% la 39,6%.
Datele ProPublica arată că, indiferent dacă unii americani bogaţi, precum managerii fondurilor speculative, vor trebui să plătească impozite mai mari conform propunerilor Administraţiei Joseph Biden, cei mai mulţi dintre cei mai bogaţi 25 de americani vor fi vizaţi doar de mici schimbări.
ProPublica notează că, potrivit legislaţiei americane şi jurisprudenţei, conceptul de venit apare doar dacă sunt înregistrate câştiguri. Astfel, salariile sunt taxate, profiturile din dividende sunt taxate, câştigurile din vânzarea de active sunt taxate, dar, dacă o persoană nu a vândut nimic, se consideră că nu a avut venituri, deci nu trebuie să achite taxe.
Acest sistem fiscal a fost contestat puternic în trecut de congresmanul Cordell Hull, care a avertizat că evaziunea fiscală va deveni ceva obişnuit. Hull a atras atenţia că apare un vid legislativ, care le va permite oamenilor de afaceri să construiască firme şi să contracteze credite pentru achitarea costurilor curente. Oricine „va putea trăi din creşterea activelor cotate la bursă fără a le vinde şi, desigur, fără a plăti vreodată taxe”, a afirmat Hull.
Predicţiile lui Cordell Hull s-au adeverit peste câteva decenii, în contextul schimbărilor economice, juridice şi culturale din anii 1970. Autorităţile pentru concurenţă au început să accepte fuziunile de companii, fără a mai diviza marile corporaţii. Iar companiile au devenit obsedate de valorile activelor cotate la bursă.
Astfel, în ultimii 40 de ani, au apărut o serie de companii „monolit” – începând cu Microsoft şi Oracle în anii 1980 şi 1990 şi continuând cu Amazon, Google, Facebook şi Apple în prezent, care adesea au concentrat deţinătorii activelor, fixând limite mari în privinţa profiturilor şi obţinând valori mari ale activelor.
„În mod clar, în rândul acestor oameni există şi persoane care comit acte ilegale, evaziune fiscală, dar se pare că miliardarii nu au nevoie să facă evaziune în locuri exotice şi în mod ilegal, pot evita taxele cu regularitate şi legal”, constată ProPublica, subliniind că „averile şi veniturile din muncă funcţionează foarte diferit pentru cei ultrabogaţi în raport cu cei mai mulţi ceilalţi oameni”.
„Nu este clar ce ar trebui să însemne o reformare fundamentală a sistemului fiscal din SUA. Dar datele IRS obţinute de ProPublica relevă că toate dezbaterile au avut loc degeaba. Nici liderii politici, nici publicul nu au avut vreodată o imagine exactă despre modul în care cei mai bogaţi americani reuşesc să evite plata taxelor”, concluzionează ProPublica.