- Guvernul francez încearcă să fie flexibil în abordarea dezbaterii parlamentare privind reforma pensiilor.
- Ministrul Muncii, Olivier Dussopt, și ministrul Finanțelor, Gabriel Attal, au insistat miercuri că reforma este necesară pentru ca sistemul de pensii să fie finanțat în continuare.
- Sindicatele au organizat noi zile de demonstrații pe 7 și 11 februarie pentru a spori presiunea asupra guvernului.
Guvernul francez încearcă să fie flexibil în abordarea dezbaterii parlamentare privind reforma pensiilor, după ce marți a avut loc o a doua mobilizare în masă a tuturor sindicatelor împotriva acesteia, în încercarea de a salva punctul central, creșterea vârstei minime de pensionare.
Ministrul Muncii, Olivier Dussopt, și ministrul Finanțelor, Gabriel Attal, au insistat miercuri că reforma este necesară pentru ca sistemul de pensii să fie finanțat în continuare. Cei doi miniștri au reafirmat cuvintele controversate ale premierului Elisabet Borne, care a declarat duminică că majorarea vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, cât este în prezent, nu este negociabilă, dar schimbarea formei este.
„Ceea ce nu este negociabil este revenirea la echilibru”, a declarat Dussopt pentru France 2, referindu-se la deficitul între 10 și 15 miliarde de euro pe an așteptat până în 2030 (3% din cheltuielile cu pensiile) dacă nu se face nimic.
Cu toate acestea, el s-a declarat deschis la „îmbunătățiri” în timpul dezbaterii parlamentare, în special pentru a evita pensionarea anticipată forțată pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani și pentru a evita ca femeile să fie nevoite să facă cea mai mare parte a muncii în cadrul reformei, care este încă la început. Attal, vorbind la microfoanele postului France Inter, a întrebat dacă există vreo alternativă la amânarea vârstei minime de pensionare, așa cum au făcut-o adversarii săi, în afară de „o creștere masivă a impozitelor pentru a plăti pensiile”.
El a criticat în special propunerile coaliției de stânga, care, printre altele, ar elimina unele scutiri de pe listele de companii.
„Creșterea neîncetată a impozitelor distruge locuri de muncă și încetinește creșterea economică”, a adăugat ministrul de finanțe, care a amintit că, datorită politicii sale de reducere a impozitului pe profit, rata șomajului în Franța este cea mai scăzută din ultimii 15 ani și va atinge un minim istoric în 2022.
Attal a declarat că membrii guvernului au fost „foarte deschiși” ca proiectul de lege privind reforma pensiilor, care și-a început trecerea prin Adunarea Națională, unde dezbaterile vor începe în plen lunea viitoare, să fie finalizat în anumite privințe. În special, companiile solicită creșterea proporției de lucrători cu vârsta de peste 55 de ani, o mai mare integrare a așa-numitelor „drepturi ale familiei”, cum ar fi concediul de maternitate, pensionarea mai devreme sau reducerea greutății anumitor locuri de muncă.
Laurent Berger, secretarul general al Confederației Democrate Franceze a Muncii (CFDT, cel mai mare sindicat din țară), a salutat succesul manifestațiilor de marți, când 1,27 milioane de persoane au ieșit în stradă, potrivit Ministerului de Interne, și peste 2,5 milioane, potrivit sindicatului. Într-un interviu separat acordat postului de radio RTL, Berger a subliniat că acestea au fost cele mai mari manifestații din 1995 încoace, „inclusiv cele din 1995″, care s-au încheiat cu retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de către fostul premier conservator Alain Juppé.
„Vom continua așa”, a subliniat liderul CFDT. Sindicatele au organizat noi zile de demonstrații pe 7 și 11 februarie pentru a spori presiunea asupra guvernului.
Secretarul general al Confederației Generale a Muncii (CGT), Philippe Martinez, a subliniat, de asemenea, că refuzul lui Borne și al președintelui francez Emmanuel Macron de a remedia situația provoacă greve care ar putea fi pe termen nelimitat, cum ar fi cea de la căile ferate.