Frica și autocenzura domină mediul academic și mass-media în SUA. Procurorul federal Siebert a demisionat după presiunea directă a lui Trump

• Presa independentă din SUA este vizată prin sancțiuni și excluderi de la Casa Albă.
• Restricțiile media după asasinarea lui Charlie Kirk au afectat mai mulți jurnaliști.
• Televiziuni critice și jurnaliști se confruntă cu presiuni pentru autocenzură.

Donald Trump cedează tentației autoritariste. Demisia procurorului federal Erik Siebert, excluderea Associated Press de la Casa Albă, interzicerea primarului Londrei la banchetul oferit de Regele Charles sau cenzura impusă după asasinarea lui Charlie Kirk conturează un tablou alarmant: instituții independente și libertăți fundamentale sunt subordonate voinței politice. SUA dau semnele unui regim de forță, în care autocenzura și frica iau locul dezbaterii libere. America n-a mai văzut asta de la începutul anilor 1950.

Cum e afectată independența justiției de acțiunile administrației Trump?

Cazul Erik Siebert este ilustrativ: procurorul federal a demisionat după ce Trump a cerut public asta, pentru că refuzase să deschidă dosare împotriva adversarilor politici: Letitia James și James Comey. Presiunea directă asupra unui magistrat federal marchează un pas grav pentru că asta conduce la ideea că  justiția devine instrument de răzbunare, nu gardian al legii. Exemple similare se repetă la nivel local și federal, unde anchetele împotriva susținătorilor administrației sunt blocate, iar cele vizând opozanți sunt accelerate. Acest mecanism seamănă cu modelul republicanismului roman târziu: aparența legalității ascunde instrumentalizarea completă a justiției.

Ce înseamnă pentru libertatea de exprimare și pentru mass-media?

Presa independentă este vizată prin sancțiuni administrative: Associated Press a fost exclusă din pool-ul Casei Albe pentru că a refuzat să adopte terminologia oficială.  În plan simbolic, Trump a cerut excluderea primarului Londrei, Sadiq Khan, de la banchetul de stat oferit de Regele Charles III la Windsor, doar pentru că este un critic vocal. Gestul transmite un mesaj clar: opozanții nu au loc în spațiul public oficial. Pentagonul vrea să ceara jurnaliștilor să obțină autorizația sa înainte de a publica un articol.

După asasinarea lui Charlie Kirk, administrația a introdus restricții mediatice suplimentare, justificându-le prin „combaterea extremismului”. Un umorist de la ABC și-a văzut emisiunea anulată pentru că a atacat instrumentalizarea asasinării lui Charlie Kirk de către Donald Trump și echipa lui. Oamenii își pierd slujbele dacă se exprima ireverențios la adresa lui Kirk; ba chiar s-a anunțat că vizele vor fi retrase – sau nu vor fi acordate – cetățenilor străini care s-au exprimat nepoliticos față de acest asasinat.

Cum reacționează societatea și instanțele?

Procesele intentate de organizații media și civice sunt prima linie de apărare. Judecători federali au anulat unele ordine executive, invocând Primul Amendament. Totuși, apelurile permit administrației să prelungească restricțiile. Societatea civilă protestează, dar climatul de frică devine dominant: angajați din universități sau mass-media preferă să tacă de teamă să nu-și piardă locul de muncă. Unii vorbesc chiar de un „maccarthysm reîncarnat”. Experții avertizează că nu e vorba de excese punctuale, ci de o strategie sistematică de a remodela spațiul public, cu scopul de a elimina critica.