Friedrich Merz deschide la München o discuție care poate schimba securitatea Europei: Germania analizează o cooperare nucleară cu Franța. Marea Britanie și Franța au împreună circa 400 de focoase nucleare

• Germania analizează aderarea la descurajarea nucleară franceză.
• Europa se teme de reducerea prezenței militare a SUA pe continent.
• Capitalele europene negociază in secret propria disuasiune nucleara.
• Franța și Marea Britanie au împreuna circa 400 de focoase nucleare.

Friedrich Merz deschide la München o discuție care poate schimba securitatea Europei. Germania analizează o cooperare nucleară cu Franța, pe fondul temerilor legate de retragerea SUA și de războiul Rusiei în Ucraina, ajuns în al cincilea an. Mai multe informații arată că, în secret, capitalele europene caută soluții rapide pentru apărare și autonomie strategică.

Cum s-a ajuns discuții despre o armă nucleară europeană?

Discuțiile dintre Friedrich Merz și Emmanuel Macron au loc pe fondul temerilor că Statele Unite își reduc prezența militară în Europa și mută resurse spre Indo-Pacific. Europa depinde de umbrela nucleară americană, care include peste 100 de bombe gravitaționale staționate pe continent și lansabile de avioane din Belgia, Germania, Grecia, Italia, Olanda și Turcia. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al cincilea an, iar episodul din martie 2025, când SUA au oprit pentru câteva zile schimbul de informații cu Kievul, a dus la înfrângeri imediate pentru Ucraina și la panică în capitalele europene.

La Conferința de Securitate de la München, Merz a spus că Europa trebuie să devină „o putere politică globală cu propria strategie de securitate”. El a precizat că discuțiile cu Macron sunt integrate în participarea nucleară a NATO și că Germania nu va crea „zone de securitate divergente”. Emmanuel Macron a confirmat un „dialog strategic” cu Germania și alte state pentru articularea doctrinei nucleare franceze.

Un discurs important al lui Emmanuel Macron este anunțat în zilele următoare, consacrat descurajării nucleare.

Ce capacități nucleare are Europa și cât ar costa extinderea lor?

În prezent, doar Franța și Regatul Unit dețin arme nucleare în Europa. Împreună au aproximativ 400 de focoase nucleare, comparativ cu 1.670 ale SUA. Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume și dispune de arme tactice mai mici, care oferă opțiuni flexibile de escaladare.

Franța este însă singura țară europeană cu armament nuclear independent și își produce singură focoasele, în timp ce Regatul Unit depinde de tehnologie americană și de rachete construite de Lockheed Martin.

Întreținerea arsenalelor nucleare francez și britanic costă circa 12 miliarde de euro pe an, iar dezvoltarea unor arme nucleare proprii de către alte state ar implica costuri uriașe, încălcarea tratatelor de neproliferare și infrastructură complexă, precum îmbogățirea uraniului.

Așadar, singura opțiune este extinderea umbrelei de protecție de către Franța, eventual împreună cu Marea Britanie. Acest lucru se poate face în trei variante: fie redefinirea intereselor vitale ale Franței și includerea tuturor țărilor europene în aceste interese; fie prin plasarea de avioane Rafale, purtătoare ale descurajării nucleare franceze, în baze de pe continent; într-o altă versiune, Marea Britanie ar fi asociată la această descurajare. Franța și Regatul Unit au semnat Declarația de la Northwood, care afirmă că forțele lor nucleare sunt independente, dar pot fi coordonate pentru securitatea euroatlantică.

Ce obstacole politice apar?

Există, într-adevăr, obstacole politice. Marine Le Pen și Jordan Bardella se opun partajării descurajării nucleare, iar alegerile prezidențiale din Franța pot schimba direcția. La fel, în Marea Britanie și Germania, extrema dreaptă se apropie periculos de putere, cu sondaje care o dau învingătoare în ambele țări.

Totuși, într-o lume în care tot mai multe state încearcă să se doteze cu această armă disuasivă, se mai poate baza Europa pe un ajutor venit din afară, fie el și al Statelor Unite, care, vedem, se distanțează?

Mai există și o dilemă morală: ar risca Franța sau Marea Britanie represalii devastatoare pentru a apăra o țară europeană atacată de Rusia, de exemplu? Pentru că orice răspuns ar atrage un atac nuclear asupra propriului teritoriu. Problema se pune, de altfel, și pentru Washington.

Europa caută echilibrul între autonomie strategică și alianța transatlantică, într-un moment în care asistăm la o redesenare a arhitecturii de securitate a continentului.