FT: Kushner şi Witkoff îi fac jocul lui Putin. Cei doi acceptă agenda de negociere construită de Putin, despre redesenarea securității Europei, în loc să preseze Rusia să pună capăt războiului
- Financial Times avertizează că Jared Kushner și Steve Witkoff riscă să accepte agenda de negociere a lui Vladimir Putin, în loc să preseze Rusia să încheie războiul din Ucraina.
- Emisarii americani au extins discuțiile cu Moscova la arhitectura de securitate a Europei, ceea ce ar putea oferi Rusiei noi pârghii de influență.
- Negocierile dintre SUA și Rusia riscă să adâncească divergențele din NATO și să afecteze securitatea flancului estic, inclusiv a României.
Emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner şi Steve Witkoff, au extins agenda discuţiilor cu Rusia, incluzând în aceasta arhitectura securităţii europene. Potrivit Financial Times, acest lucru i-ar oferi Moscovei o pârghie suplimentară de influenţă asupra Europei şi i-ar permite să submineze sprijinul acordat Ucrainei.
FT arată că Witkoff şi Kushner riscă să accepte agenda de negociere construită de Putin, în loc ca Rusia să fie presată să pună capăt războiului, discuţiile ajung să privească inclusiv condiţiile în care NATO şi Europa ar trebui să-şi organizeze propria securitate.
De asemenea, ar putea adânci divergenţele dintre SUA şi Europa, într-un moment în care Washingtonul se pregăteşte să îşi reducă rolul în apărarea continentului. Crearea unei astfel de falii a fost, multă vreme, unul dintre obiectivele Kremlinului, scrie Monitorul Apărării.
Miza analizei FT este dacă abordarea delegaţiei americane a ajuns să servească, în practică, obiectivelor Kremlinului, în loc să exercite presiuni asupra Moscovei pentru obţinerea unor concesii.
Witkoff şi Kushner au acceptat discutarea unei noi arhitecturi de securitate europene, temă promovată de Kremlin sub pretextul eliminării „cauzelor profunde” ale războiului.
Moscova urmăreşte să transforme negocierile despre Ucraina într-o negociere mai amplă privind NATO, prezenţa militară occidentală în Europa de Est şi influenţa Rusiei asupra vecinilor săi.
Cel mai mare risc este că războiul din Ucraina nu mai este în centrul negocierilor, ci noua arhitectură de securitate a Europei. Dacă securitatea europeană este negociată înaintea unui armistiţiu, Rusia poate obţine concesii strategice fără să înceteze agresiunea militară.
Un alt aspect analizat este slăbirea unităţii NATO. Discuţiile bilaterale dintre Washington şi Moscova pot crea divergenţe între SUA şi aliaţii europeni, în special în privinţa apărării flancului estic.
Liderii europeni insistă că oprirea războiului şi garantarea securităţii Ucrainei trebuie să fie prioritare, nu renegocierea ordinii de securitate europene în termenii Moscovei.
România este direct interesată de menţinerea prezenţei militare americane pe flancul estic şi preşedintele Nicuşor Dan a arătat că este dispus să plătească pentru această prezenţă. Retragerea trupelor NATO din estul Europei ar lăsa ţara noastră fără garanţii de securitate, mai ales că strategia naţională de apărare se bazează pe sprijin aliat.
O eventuală înţelegere SUA–Rusia fără participarea reală a europenilor ar putea crea precedente periculoase, din această cauză sumittul Trump, Putin şi Xi de săptămâna viitoare este văzut îngrijorare.