Generalii români critică Strategia Națională de Apărare propusă de Nicușor Dan. Care sunt cele mai mari lipsuri ale documentului

• Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 a fost criticată de mulți specialiști
• Strategia nu răspunde la principalele probleme: reziliența societății, puțini militari, trupe aliate puține
• Strategia de Apărare va fi discutată în CSAT pe 24 noiembrie, prezentată Parlamentului pe 26 noiembrie

Strategia Naţională de Apărare a lui Nicuşor Dan e criticată de mulți experți, de la faptul că nu respectă rigorile unei strategii, subţirimea argumentelor şi lipsa unei viziuni pentru apărarea României.

Generalul în rezervă Marius Crăciun, care a condus forțele pentru operații speciale din România, a catalogat conceptul-cheie al strategiei, de „independență solidară”: „Clar ca lumina noptii!”

Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, a postat pe o rețea de socializare, după ce
Președintele Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare: „Nu îmi sunt clare multe prevederi, dar se
pare ca sunt clare celor responsabili de securitatea națională”.

Care sunt cele mai mari neajunsuri ale „Strategiei”?

Într-adevăr – sunt ceva neajunsuri. Este un document destul de scurt, de doar 40 de pagini, dar este amplu ca informație. Sunt trecute acolo toate problemele actuale ale României – de la Apărare, la Educație, Sănătate, Corupție, Domeniul fiscal, Infrastructură și așa mai departe.

Seamănă mai degrabă cu un plan de guvernare, sau cu un plan pentru o campanie electorală, decât cu o Strategie Națională de Apărare. 

Cel care a criticat-o cel mai des este expertul României pe strategii de Apărare. Este Colonelul în Rezervă, Harry Bucur-Marcu. El este cel care a pentru prima dată planificarea strategică în România, în momentul în care am aderat la NATO și a predat despre Strategie Națională de Apărare. Printre altele spune că nici măcar nu respectă legislația, pe lângă celelalte probleme.

Un șef al statului major al Apărării, Generalul Ștefan Dănilă, spune că nu înțelege Strategia, dar speră ca cei care au făcut să o înțeleagă. 

Și, bineînțeles, și generalul Marius Crăciun, care a fost comandantul Forțelor pentru Operații Speciale din România, a întrebat Inteligența Artificială ce înseamnă acel concept cheie, cum este numit al strategiei naționale de apărare, „independența suverană” sau „suveranitatea independentă”. E greu de înțeles pentru că este explicat destul de vag. 

Intenția din spatele Strategiei a fost foarte bună. Cineva a luat toate problemele care sunt acum în România, le-a pus în acest document, numai că nu a găsit absolut nicio pârghie, ca noi să fim siguri că, după cei cinci ani de zile cât durează această strategie, măcar o parte din aceste probleme vor fi rezolvate. De fapt, acesta este scopul unei strategii, să vezi unde ești, să știi unde vrei să ajungi, să vezi ce mijloace ai nevoie, ce obiective, ce oportunități ai în acest drum. Ei bine, această Strategie pare că nu duce nicăieri. 

O singură dată este concretă acolo, și anume că până în 2035, bugetul Apărării va fi de 5% din Produsul Intern Brut.

Această strategie se termină în 2030, dar nu spune cât va fi bugetul anul viitor și anii următori până în 2030. Noi știm că încă din 2022 avem o decizie exactă, prin care bugetul apărării trebuie să fie de 2,5% din Produsul Intern Brut – dar până acum, niciodată acest buget nu a ajuns la 2,5%.

Că tot ne place să ne comparăm cu Polonia, Polonia anul acesta va avea 4,7% din Produsul Intern Brut și în momentul în care ministrul polonez de Finanțe a fost întrebat de ce are un buget atât de mare, a răspuns foarte clar: „Ne este greu, dar preferăm să mâncăm iarbă decât să fim din nou o colonie rusească“.

Deci Polonia este o țară care știe clar ce are de făcut – și anume să-și crească Apărarea pentru a nu mai fi niciodată cucerită de Rusia.

România până acum a crescut doar salariile bugetarilor foarte mult și avem mari probleme cu deficitul. Din această cauză, nici bugetul Apărării nu poate să crească decât pe hârtie, fiindcă în realitate ar crește și mai mult deficitul și ar dezechilibra finanțele țării.

Cum poate fi îmbunătățit documentul, ce ar trebui adăugat?

Și aici este un schepsis. Pentru prima dată, Strategia națională de apărare este tratată ca un act normativ. Este de fapt o viziune a Președintelui privind apărarea. Ea este pusă în transparență până pe 24 iar când va fi discutată în CSAT, iar pe 26 va fi prezentată Parlamentului unde va fi votată. 

Ea ar trebui să aducă în atenție și să caute soluții la principale probleme de apărare ale României – Lipsa militarilor. România nu are o Armată pentru războiul teritorial. Este singura țară din zona de est a Europei care nu a luat o măsură pentru creșterea numărului de militari.

Fostul ministrul Apărării Naționale, domnul Fifor, vorbea despre creșterea militarilor, de la 70.000 la 90.000. Actualul ministrul Apărării, Moșteanu, vorbește despre creșterea militarilor de la 70.000 la 120.000 – însă nicăieri în Strategia Națională nu este menționată mărirea numărului de militari. Este menționată doar încadrarea, creșterea încadrării, fiindcă în acest moment încadrarea este undeva pe la 70-75%. 

Deci nu se ia în calcul practic baza, faptul că nu poți să duci un război teritorial fără militari.

În continuare, nu se vorbește foarte clar despre relațiile pe care ar trebui să le avem aici în zonă. România nu are norocul Poloniei, care are relații foarte bune cu Statele Baltice, cu Suedia, cu Finlanda. 

Chiar dacă România are relații bune cu vecinii, nu toți au aceeași viziune vis-a-vis de Rusia.

Avem Slovacia, avem Ungaria, avem Bulgaria, avem Turcia în zona noastră și fiecare are propria viziune despre Rusia. De exemplu Ungaria și Slovacia și chiar Turcia nu consideră Rusia neapărat un inamic. Sunt relații foarte bune între aceste state. Bulgaria este undeva într-o zonă neutră, România este singura care vede Rusia ca pe o mare amenințare, iar aici nu sunt acele pârghii ca să creezi o anumită alianță în zonă.

Și bineînțeles, nu în ultimul rând, nu avem o viziune privind cum să ne apărăm cu aliații.

Strategia menționează doar „consolidarea” aliaților din România – în condițiile în care Statele Unite retrag militari din România.

Strategia nu spune exact nici ce vrea să facă România în cele două inițiative – cea europeană, Zidul Antidronă și cea NATO, Santinela Estică.

Strategiei îi lipsește o viziune privind implementarea unor concepte NATO, anume tehnologii NATO sau cel puțin a unor detașamente NATO.

Nu există o finalitate a acestui document.