Germania ar putea introduce ziua de muncă de 12 ore. Cancelarul Friedrich Merz: „Nu este exploatare”. Reforma provoacă un scandal în coaliţia de guvernare

• Friedrich Merz susține flexibilizarea programului pentru a avantaja atât angajații, cât și companiile.
• Patronatele consideră că legislația actuală este învechită și nu corespunde economiei moderne.
• SPD și sindicatele se tem că angajatorii ar putea impune programe prelungite fără acordul salariaților.
• Primul proiect de reformă, elaborat în iunie 2026, a fost respins, iar negocierile au rămas blocate.

Germania ia în calcul o reformă importantă a legislației muncii, care ar permite angajaților să lucreze mai mult de 8 ore pe zi, inclusiv în ture de 12 ore. Cancelarul Friedrich Merz susține că flexibilizarea programului ar putea aduce beneficii atât companiilor, cât și salariaților, însă inițiativa a provocat neînțelegeri în coaliția de guvernare și opoziția sindicatelor, conform presei germane.

În prezent, legislația germană stabilește o zi normală de muncă de 8 ore, care poate fi extinsă la 10 ore dacă timpul suplimentar este compensat ulterior prin ore libere. De asemenea, angajații trebuie să beneficieze de cel puțin 11 ore de odihnă între două schimburi. Guvernul dorește să înlocuiască limita zilnică printr-un plafon săptămânal, în conformitate cu normele europene, care permit o medie de maximum 48 de ore lucrate pe săptămână.

Un exemplu invocat de Friedrich Merz este fabrica grupului finlandez UPM din orașul Leuna, landul Saxonia-Anhalt, unul dintre principalele centre ale industriei chimice germane. Aici funcționează peste 100 de companii, iar UPM a construit o biorafinărie pentru producerea substanțelor chimice pe bază de lemn. Compania recrutează personal pentru ture de 12 ore, permise deja în anumite sectoare, în condiții speciale.

În urma unei vizite la fabrică, cancelarul s-a declarat surprins să afle că angajații pot lucra doar trei zile pe săptămână, în schimburi de câte 12 ore. Potrivit unui responsabil de tură, acest sistem le oferă mai mult timp pentru familie. Merz consideră că munca de peste opt ore pe zi nu reprezintă automat exploatare, ci poate constitui o oportunitate pentru companii și salariați de a-și organiza mai flexibil activitatea.

Organizațiile patronale susțin de mai mulți ani modificarea legislației, argumentând că actualele reguli nu mai corespund realităților economice.

Rainer Dulger, președintele Confederației Asociațiilor Patronale Germane (BDA), afirmă că legea privind timpul de lucru aparține unei epoci dominate de faxuri și telefoane cu disc și nu ține cont de tehnologiile moderne sau de programul instituțiilor de îngrijire a copiilor.

Potrivit angajatorilor, flexibilizarea ar permite utilizarea mai eficientă a forței de muncă, în special în domenii precum turismul, restaurantele și industriile cu activitate sezonieră sau cu perioade intense de lucru.

Dulger consideră, de asemenea, că Germania nu valorifică suficient flexibilitatea oferită de normele europene, care permit o medie de 48 de ore de muncă săptămânal.

Propunerea întâmpină însă rezistență din partea Partidului Social-Democrat (SPD) și a sindicatelor. Deși conservatorii CDU/CSU și SPD au convenit, prin acordul de coaliție din 2025, să reformeze legislația muncii, divergențele dintre cele două tabere au blocat negocierile.

Social-democrații se tem că eliminarea limitei zilnice ar putea permite angajatorilor să impună programe foarte lungi fără acordul salariaților. Sindicatul Verdi avertizează că turele de 12 ore pot afecta sănătatea angajaților și pot crea dificultăți persoanelor cu copii sau alte responsabilități familiale.

Annika Klose, purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar SPD pentru muncă și politici sociale, susține că flexibilitatea trebuie să funcționeze în ambele sensuri. În opinia sa, angajații ar trebui să poată întrerupe programul pentru a-și duce copiii la activități sportive și să reia ulterior munca, fără să fie obligați să accepte schimburi care se întind, de exemplu, de la ora 9 dimineața până la ora 10 seara. Social-democrații insistă că reforma nu trebuie să transfere întreaga putere de decizie către companii, ci să asigure un echilibru între nevoile angajatorilor și drepturile lucrătorilor.

În iunie 2026, Ministerul german al Muncii, condus atunci de Bärbel Bas, a elaborat un prim proiect de reformă. Acesta prevedea ca modificările programului să se bazeze pe acorduri colective între angajatori și sindicate, să respecte normele de sănătate și securitate și să includă înregistrarea electronică a orelor lucrate. Conservatorii CDU/CSU au respins proiectul, iar organizațiile patronale au cerut retragerea și rescrierea acestuia.

La începutul lunii octombrie, mai multe organizații din cadrul SPD au publicat documentul „Autodeterminare, nu dereglementare”, prin care au solicitat ca programul de lucru să fie stabilit de comun acord între angajați și angajatori.

Friedrich Merz dorește ca reforma să fie adoptată cât mai repede, însă noul ministru al Muncii, Alexander Schweitzer, se confruntă cu opoziție puternică în propriul partid.