Groenlanda vrea independență, dar e prinsă între Danemarca și SUA. Trump amenință că va prelua teritoriul „fie pe cale diplomatică, fie pe cale militară”
- Liderii celor cinci partide politice principale din Groenlanda: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”
- Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională a SUA”
- „Viitorul Groenlandei trebuie decis de propriul popor”, afirmă aliații europeni
- Trump: „Statele Unite ar putea avea de ales între Groenlanda și NATO”
- Premierul Danemarcei: „Dacă SUA atacă o țară NATO, totul se prăbușește, inclusiv NATO”
- Trump: „Nu putem lăsa Rusia sau China să ocupe Groenlanda”.
Amenințările Președintelui american Donald Trump de a confisca Groenlanda au declanșat un val de solidaritate europeană cu Danemarca. Criza a expus o realitate incomodă – Danemarca strânge sprijin pentru a proteja un teritoriu al cărui populație vrea independența, iar al cărui cel mai mare partid de opoziție vrea acum să ocolească Copenhaga și să negocieze direct cu Washingtonul, scrie Reuters.
Aseară, Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „cu orice preț” – fie pe calea ușoară, diplomatică, fie pe cale militară.
„Nu putem lăsa Rusia sau China să ocupe Groenlanda. Și doar pentru că danezii au debarcat acolo cu barca acum 500 de ani nu înseamnă că pământul le aparține”, a justificat Trump.
Ca răspuns, liderii celor cinci partide politice principale din Groenlanda au emis o declarație comună în care declară că „viitorul insulei ar trebui decis de groenlandezi”.
„Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez. Munca privind viitorul Groenlandei se desfășoară în dialog cu poporul groenlandez și este pregătită pe baza legilor internaționale și a Legii autoguvernării.
Nicio altă țară nu se poate amesteca în această situație. Trebuie să decidem singuri viitorul țării noastre, fără presiuni pentru o decizie rapidă, întârzieri sau interferențe din partea altor țări. Ne-am intensificat responsabilitatea internațională și participarea internațională în ultimii ani. Facem acest lucru prin principii internaționale bazate pe respect reciproc și dialog și vom continua să facem acest lucru.
Trebuie să facem din nou apel ca acest dialog să continue să se bazeze pe diplomație și principii internaționale. Aceasta este calea de urmat pentru aliați și prieteni”, au declarat ei.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, se va întâlni săptămâna viitoare cu omologii săi danezi și groenlandezi, iar Danemarca va încerca să apere un teritoriu care s-a îndepărtat constant de ea și care, din 1979, s-a apropiat de independență.
Trump are de ales între Groenlanda și NATO
Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să anexeze Groenlanda – teritoriu bogat în minerale și poziționată strategic – pentru „securitatea națională a SUA”.
Danemarca nu poate renunța Groenlanda fără să-și piardă relevanța geopolitică în teritoriul arctic, situat strategic între Europa și America de Nord – un loc critic pentru sistemul american de apărare antirachetă.
Eforturile Danemarcei de a apăra teritoriul ar putea să nu ducă la nimic în cele din urmă, dacă groenlandezii aleg independența – sau încheie propria lor înțelegere cu Statele Unite. Miza depășește interesele naționale ale Danemarcei.
Liderii europeni s-au unit în sprijinul Danemarcei nu doar din solidaritate, ci și pentru că renunțarea la Groenlanda ar stabili un „precedent periculos” care ar putea încuraja alte puteri să urmărească pretenții teritoriale împotriva națiunilor mai mici, răsturnând ordinea mondială post-1945.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen și Prim-ministrului groenlandez Jens-Frederik Nielsen au declarat: „Frontierele naționale și suveranitatea statelor sunt înrădăcinate în dreptul internațional. Sunt principii fundamentale. Nu poți anexa o altă țară… Groenlanda aparține groenlandezilor”, iar la scurt timp, Trump a declarat că „nu are nevoie de dreptul internațional, iar singurul lucru care l-ar putea opri este propria sa rațiune”.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „dacă SUA alege să atace o altă țară NATO, totul se prăbușește, inclusiv NATO și securitatea pe care Alianța a oferit-o de la Al Doilea Război Mondial”.
Într-un interviu pentru New York Times, Trump a declarat că „Statele Unite ar putea fi nevoite să aleagă între ambiția de a anexa Groenlanda sau menținerea alianței militare NATO intactă”.
Trump a subliniat că marile puteri – Rusia și China – nu se mai tem de NATO în sine, ci doar de SUA.
„Carta Groenlandei”
În timpul Războiului Rece, locația strategică a Groenlandei a acordat Danemarcei o influență disproporționată față de Washington și i-a permis să cheltuie mai puțin pe apărare decât s-ar fi așteptat de la un aliat NATO – lucru pe care Administrația Trump l-a criticat, justificând dorința SUA de anexare a teritoriului prin „proasta gestionare a Danemarcei”.
Acest lucru a devenit cunoscut sub numele de „Carta Groenlandei”, conform unui raport din 2017 al Centrului pentru Studii Militare de la Universitatea din Copenhaga.
Groenlanda aspiră la independență încă de când fosta colonie a obținut o autonomie mai mare și propriul Parlament în 1979. Un acord din 2009 a recunoscut explicit dreptul groenlandezilor la independență dacă aleg asta. Toate partidele groenlandeze spun că vor independența, însă au poziții diferite în privința modului și momentului în care să o obțină.
Copenhaga oferă un grant anual de aproximativ 4,3 miliarde de coroane daneze (610 milioane de dolari) economiei Groenlandei, care este aproape în stagnare, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în 2025.
Banca Centrală estimează un deficit anual de finanțare de aproximativ 800 de milioane de coroane daneze. Danemarca acoperă, de asemenea, poliția, sistemul de justiție și apărarea – aducând cheltuielile anuale totale la puțin sub 1 miliard de dolari.
În plus, Copenhaga a anunțat anul trecut un pachet de apărare arctică de 42 de miliarde de coroane daneze (6,54 miliarde de dolari) ca răspuns la criticile SUA potrivit cărora „Danemarca nu a făcut suficient pentru a proteja Groenlanda”.
Unii resping ideea că relația dintre Groenlanda și Danemarca este tranzacțională și pun accent în schimb pe „obligațiile legale și morale ale Danemarcei conform dreptului internațional și secole de istorie comună”.
„Vorbim despre relații de familie, lungă istorie de relații între Danemarca și Groenlanda”, spune Marc Jacobsen, profesor asistent la Colegiul Regal de Apărare Danez. „Deci este mult mai mult, nu e doar despre apărare și economie, este despre sentimente, este despre cultură”.