Guvernul alocă 19 milioane de lei pentru victimele „azilelor groazei” din Bihor. Bolojan: „Nu am nicio legătură cu acest scandal”

• Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat alocarea a peste 19 milioane de lei pentru îngrijirea victimelor azilelor din Bihor.
• Sute de vârstnici și persoane cu dizabilități ar fi fost ținuți în condiții necorespunzătoare și exploatați financiar.
• Guvernul a pus la dispoziția familiilor linia telefonică 021.9309 pentru informații despre persoanele relocate.
• Ancheta DIICOT este încă în desfășurare

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat pe Facebook că Guvernul va aloca peste 19 milioane de lei pentru îngrijirea victimelor azilelor groazei din Bihor.

Hotărârea de Guvern urmează să fie adoptată săptămâna viitoare. Banii vor fi distribuiți celor 20 de direcții generale de Asistență Socială și Protecția Copilului care au preluat cei peste 400 de oameni relocați.

Finanțarea provine din Fondul de Rezervă al Guvernului și acoperă cheltuielile necesare doar până la finalul acestui an.

Decizia vine după ce scandalul azilelor a scos la iveală situația gravă a sute de persoane și a forțat relocarea lor de urgență. Deși suma este importantă, ea rezolvă doar problema imediată. După sfârșitul anului, nu există nicio certitudine privind finanțarea îngrijirii acestor oameni. Pentru cele peste 400 de persoane și familiile lor, incertitudinea persistă.

Pentru a veni în sprijinul familiilor, Guvernul a pus la dispoziție numărul de telefon 021.9309. Aceasta este o linie directă prin care rudele pot afla informații despre situația celor cazați în spațiile percheziționate. 

Ce s-a întâmplat în Bihor? Acuzațiile DIICOT

Autoritățile au descoperit în județul Bihor o rețea de azile care funcționau ilegal și în care sute de persoane vulnerabile, în special vârstnici și persoane cu dizabilități, ar fi fost ținute în condiții improprii și exploatate financiar. Potrivit procurorilor, administratorii centrelor le-ar fi încasat pensiile, indemnizațiile și alte venituri, folosind banii în interes personal, în timp ce beneficiarii primeau îngrijire insuficientă.

Ancheta DIICOT a dus la percheziții, rețineri și acuzații de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile.

Viorel Teodor Pașca este acuzat de DIICOT că ar fi coordonat un grup infracțional organizat și că ar fi comis trafic de persoane în formă continuată. Procurorii susțin că victimele ar fi fost lipsite de libertate sau ținute în stare de aservire prin metode prevăzute de Codul penal, iar în cazul său au fost reținute 210 acte materiale.

Soția sa, Florica Pașca, este acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și de complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Aceleași acuzații de complicitate au fost formulate și împotriva lui Abel Timotei Pașca, Viorel Emanuel Pașca și Daniel Sabin Pașca, precum și față de alți membri ai familiei și persoane apropiate.

Printre cei cercetați se află și Delia Mioara Păcală, Estera Anca Pașca, Ioana Viorica Pașca și Ramona Viorica David. Procurorii îi acuză de constituirea sau aderarea la un grup infracțional organizat și de complicitate la trafic de persoane. În unele situații, anchetatorii susțin că aceștia ar fi avut rolul de a sprijini activitatea grupării, în funcție de implicarea fiecărei persoane.

Toate acuzațiile sunt investigate în cadrul anchetei aflate în desfășurare, iar vinovăția persoanelor cercetate va fi stabilită de instanță.

Potrivit procurorilor, în decurs de aproximativ 17 ani, ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane fără locuință, vârstnici sau persoane cu dizabilități, iar aproximativ 1.020 dintre acestea ar fi decedat în perioada în care s-ar fi aflat în îngrijirea grupării, fiind ulterior înhumate în cimitirul din localitatea Dumbrava.

Bolojan: „Nu am nicio legătură”

Premierul Ilie Bolojan a respins ferm orice încercare de a fi asociat cu scandalul „azilelor groazei” din Bihor, susținând că nu a avut nicio relație cu asociația vizată și că nu a avut atribuții în privința controlului sau reglementării acesteia.

„Oricât ați încerca să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură. Nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații și nu i-am vizitat niciodată. Nu am avut tangențe și nici competențe de reglementare asupra acestei situații. Instituțiile care pot verifica așezămintele sociale sunt agențiile județene de inspecție socială, care ar trebui să dețină rapoarte în acest sens. În calitate de primar sau de președinte al Consiliului Județean, nu am avut niciun fel de raport cu această asociație”, a declarat Bolojan.

Acesta a făcut referire și la premiile acordate anual de Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Oradea unor ONG-uri și asociații implicate în proiecte de responsabilitate socială, precizând că nu a fost implicat în procesul de selecție sau în ceremonii.

„În fiecare an, Direcția de Asistență Socială a Primăriei Oradea premiază ONG-uri și asociații pentru activități de responsabilitate socială. În perioada în care am fost primar, nu am participat la aceste evenimente, fiind concentrat în principal pe activitatea administrativă și mai puțin pe cea de reprezentare. Din acest motiv, nu cunosc persoanele juridice sau fizice care au primit aceste distincții”, a mai afirmat Bolojan.