Hub-ul de securitate de la Marea Neagră nu va rezolva problema atacurilor, deoarece nu are platforme anti-drone
- Uniunea Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea Hub-ului european la Marea Neagră și 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare.
- România găzduiește deja două centre internaționale de securitate, dar acestea nu au împiedicat atacurile cibernetice și acțiunile hibride.
- Hub-ul de la Marea Neagră va coordona și integra informații, însă România are nevoie de aeronave de supraveghere maritimă și sisteme anti-drone pentru a răspunde amenințărilor.
România are nevoie de aeronave de supraveghere maritimă şi sisteme anti-drone. Noi mai avem două centre internaţionale, Hub-ul cibernetic nu a oprit atacurile cibernetice, iar cel de rezilienţă nu a împiedicat acţiunile hibride, scrie Monitorul Apărării.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat luni la Bucureşti cu preşedintele Nicuşor Dan, pentru a oferi solidaritatea şi sprijinul Europei pentru ţara noastră, după atacurile cu done din Marea Neagră. Oficialul european a anunţat că Uniunea Europeană va finanţa cu 10 milioane de euro pentru operaţiuni de căutare salvare şi 50 de milioane pentru operaţionalizarea Hub-ului european la Marea Neagră.
S-a făcut imediat mare vâlvă şi s-a dat impresia că după operaţionalizarea acestul centru (hub), problemele de securitate vor dispărea, ceea ce nu este adevărat.
De exemplu, România găzduieşte Centrului European de Competenţe în domeniul Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în Materie de Securitate Cibernetică (ECCC), care se află în Bucureşti, dar acest lucru nu a împiedicat atacurile cibernetice şi nici nu a crescut peste noapte rezistenţa noastră la aceste atacuri.
O altă instituţie cu titlu pompos, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), nu a împiedicat atacurile hibride şi războiul informaţional al Rusiei.
La fel se va întâmpla şi cu acest centru (hub) de la Marea Neagră. Conform fostei ministre de externe, Oana Ţoiu, hub-ul va avea rol de „planificare şi coordonare, sprijinită de experţi detaşaţi din statele participante; la CONSTANŢA – România şi în VARNA – Bulgaria”.
Se vorbeşte mult de protecţia navelor, cablurilor subacvatice, a platformelor petroliere şi de gaze, dar nu se explică cum se va face acest lucru.
În România, hub-ul va reuni experţi din MAE, MApN şi MAI şi va integra datele unor sisteme existente deja pentru supraveghere, care însă şi-au arătat limitarea la Marea Neagră, când vine vorba de drone: CISE, mediul comun european pentru schimbul de informaţii maritime, asociat Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă (EMSA); MARSUR, reţeaua de supraveghere maritimă dezvoltată în cadrul Agenţiei Europene de Apărare (EDA); SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere şi observare la Marea Neagră, FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competenţe în Securitate Cibernetică de la Bucureşti şi structurile relevante ale NATO.
Sunt puse la grămadă multe instituţii, dar nu are principalele componente pentru a apăra: aeronave de supraveghere maritimă care descoperă cel mai bine dronele aeriene şi maritime, alături de senzorii de pe uscat şi mare, dar mai ales platformele de lovire (aeronave, nave, drone, sisteme de rachete etc).
Practic, tot România, cu ce au acum Garda de Coastă, Forţele Navale şi Forţele Aeriene, trebuie să intervină.