Ilie Bolojan a anunțat controale la directorii de la Romatsa, aeroporturile Mihail Kogălniceanu şi Otopeni, din cauza indemnizațiilor excesive

• Bolojan a anunțat controale la directorii companiilor Romatsa și aeroporturilor Mihail Kogălniceanu și Otopeni.
• Bolojan a criticat lipsa de responsabilitate a unor manageri din companiile de stat.
• România se confruntă cu costuri ridicate privind plata dobânzilor pentru creditele contractate.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat controale la directorii companiilor Romatsa și aeroporturilor Mihail Kogălniceanu și Otopeni, ca urmare a creșterilor exagerate ale indemnizațiilor. Aceste sporuri salariale au ajuns să fie majorate cu 40-50%, fără niciun motiv justificat, a declarat Bolojan.

Premierul a făcut un apel către partidele din Coaliție să renunțe la conflicte și să respecte angajamentele asumate cu patru luni în urmă. El și-a exprimat dezamăgirea față de atitudinea unora dintre managerii companiilor de stat, care nu țin cont de dificultățile economice actuale.

Bolojan a precizat că a verificat personal indemnizațiile unor directori din transporturi, constatând majorări considerabile la Aeroportul Kogălniceanu, Aeroportul Otopeni și Romatsa. Deși aceste date urmează să fie făcute publice, conducerea nu a redus veniturile la niveluri rezonabile și pare să prefere să meargă până la limita de blocare a bugetelor, ignorând astfel responsabilitatea față de oameni.

Premierul a avertizat că, fără măsuri corecte, cetățenii vor percepe impozitele lor ca fiind folosite pentru a susține posturi în exces în administrație, în loc să fie investite în comunități. El a atras atenția că în multe primării există un aparat administrativ excesiv, iar creditele externe folosite nu sunt direcționate spre investiții, ci către plata cheltuielilor salariale.

Referitor la situația creditelor externe ale României, Bolojan a precizat că, din cauza contractării de împrumuturi cu dobânzi ridicate de 5,5-7% în euro sau dolari, în 2025 țara va plăti aproximativ 55 de miliarde de lei doar în dobânzi, ceea ce reprezintă circa 3% din PIB și din deficitul bugetar actual, subliniind o presiune financiară semnificativă asupra bugetului național.