Ilie Bolojan, din nou în faţa Parlamentului, la angajarea răspunderii pentru al doilea pachet de reformă: „Aceasta este România pe care ne-o dorim?”. Ce modificări a acceptat Guvernul

• Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea pentru 5 proiecte legislative, pe care executivul le-a adoptat în şedinţa de guvern de astăzi.
• Parlamentarii au dreptul de a depunde moţiune de cenzură pentru fiecare proiect legislativ pe care executivul îşi asumă răspunderea, iar dacă moţiunea este adoptată guvernul este demis.
• La procedura angajării răspunderii, deputaţii şi senatorii pot depune amendamente, adică modificări ale textului inițial.

Premierul României, Ilie Bolojan, a venit luni seara în faţa Parlamentului pentru a-şi angaja răspunderea asupra reformei pensiilor speciale, reformei din sănătate, guvernanţei corporative a companiilor, eficientizării activităţii autorităţilor publice autonome (ANRE, ASF, ANCOM), dar şi unele creşteri de taxe.

Astfel, Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea pentru 5 proiecte legislative, pe care executivul le-a adoptat în şedinţa de guvern de astăzi, scrie Ziarul Financiar.

La procedura angajării răspunderii, deputaţii şi senatorii pot depune amendamente, adică modificări ale textului iniţial, Guvernul decide dacă le acceptă şi apoi forţează adoptarea lor printr-o procedură care evită dezbaterile. Totuşi, parlamentarii au dreptul de a depunde moţiune de cenzură pentru fiecare proiect legislativ pe care executivul îşi asumă răspunderea, iar dacă moţiunea este adoptată guvernul este demis.

Ce amendamente a decis Guvernul să adopte?

♦ Până la 30 octombrie 2025 conducerile executive ANRE, ASF şi ANCOM vor prezenta în cadrul Comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe şi muncă, din Senat şi Camera Deputaţilor, un raport cu noua organigramă a autorităţilor, precum şi o notă de informare către Guvern.

♦ Noile organigrame trebuie să prevadă reducerea cu 10% a posturilor de specialitate şi cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic şi operaţional pentru desfăşurarea activităţii principale, de specialitate, prevăzute în organigramele şi statele de funcţii la data de 1 ianuarie 2025.

♦ Până la data de 31 decembrie 2028, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF, preşedinţii şi vicepreşedinţii ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime.

♦ Din momentul intrării în vigoare a noilor organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF şi preşedintele şi vicepreşedinţii ANCOM, nivelul brut al salariului/remuneraţiei/ indemnizaţiei, după caz, se reduce cu 30% faţă de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.

♦ Valoarea cumulată a bonusurilor/primelor anuale ale membrilor Comitetului ANRE, membrilor Consiliului ASF şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM nu pot depăşi un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizaţiei stabilite de lege pentru funcţia de ministru.

♦ Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice şi rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea şi terenul aferent locuinţei de domiciliu, precum şi pentru un mijloc de transport deţinute în proprietate sau coproprietate. De asemenea, s-a renunţat la abrogarea prevederilor din legea speciala în domeniul economiei sociale, aceste entităţi beneficiind în continuare de facilitatea fiscală aflată în vigoare şi în prezent.

♦ Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va creşte de trei ori, de la 0,3% la 0,9%.  Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei; în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

♦ În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijlocul de transport va fi redus de la 80 de lei pe an, la 40 de lei pe an. Decizia are în vedere faptul că printre reformele care sprijină investiţiile din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil din PNRR se numără modificări destinate să stimuleze transportul rutier cu emisii zero si a promova transportul public curat.

♦ De la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea minimă a capitalului social al societăţilor cu răspundere limitată se stabileşte în funcţie de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar precedent. Practic, valoarea capitalului social pentru societăţile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerţului rămâne neschimbată până la depăşirea pragului de 400.000 de lei.  În cazul societăţilor care au  înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. În cazul societăţilor cu răspundere limitată nou înfiinţate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.

♦ Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliaţi.

♦ De asemenea, se aplică mecanismul de limitare a cheltuielilor deductibile la 1% pentru companiile care înregistrează cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro pe an. Astfel, contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 al legii şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 18^1, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în  România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit şi pierdere/situaţia veniturilor şi cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exerciţiul financiar 2024/exerciţiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleaşi raportări, este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în  România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.

Vedeţi mai jos discursul integral al prim-ministrului României, Ilie Bolojan:

Stimaţi membri ai Parlamentului, doamnelor şi domnilor! În urmă cu o lună şi jumătate am trecut, cu sprijinul Parlamentului, prin primul pachet de măsuri destinate reducerii deficitului bugetar şi restabilirii încrederii internaţionale în economia României. Acesta include măsuri nepopulare, dar necesare, pe care întreaga ţară a trebuit să le suporte. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi încredere, pentru că au înţeles situaţia în care ne aflăm şi nevoia unor măsuri radicale, rapide. Aşa cum am mai spus, în situaţii excepţionale, e necesar să venim cu măsuri excepţionale. Plătim astăzi preţul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realităţile bugetare şi nu ne-am încasat veniturile. Am cheltuit prea mult şi am început investiţiile în fonduri să le terminăm.

Nu am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii sau în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleşii locali, să mulţumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată astăzi să dovedească faptul că am învăţat lecţia primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenţii cu performanţa. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte şi au făcut cheltuieli azi, fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie.

Aş vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcţionării statului nostru, care astăzi este, în multe locuri, plin de nedreptăţi. Avem, în multe locuri, privilegii speciale, excepţii, risipă şi sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate.

În multe locuri îşi angajează rudele, alţii măresc indemnizaţiile, alţii fac raportări false ca să încaseze mai mult. Şi atunci eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri? Eu zic că nu. De aceea, vă rog să susţineţi întregul pachet de reforme şi toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului. Atunci când am pornit întregul demers, am spus că avem trei direcţii de principiu: ordine în finanţele ţării noastre, bună guvernare şi respectul pentru cetăţeni. Acestea rămân reperele noastre. Vreau să le mulţumesc colegilor mei de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniştrilor, indiferent de culoarea politică.

Ştiu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipa şi privilegii, taie sinecuri şi aduce respect pentru oameni şi dreptate, într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să uşurăm povara fiscală asupra oamenilor fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Eu cred că, undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reuşit o corecţie de curs. De acolo există perspective de creştere. Un lucru nu-l voi schimba însă: voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea. Nu voi vinde iluzii şi speranţe deşarte, atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet şi al dumneavoastră, la nivel de Parlament.

Voi merge înainte cu încredere în ţara noastră şi în viitorul ei. Doamnelor şi domnilor! Primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea priveşte reforma pensiilor magistraţilor. Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistraţi, înţelegem contribuţia lor majoră în societate, dar, în acelaşi timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48–49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000–40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare.

Despre reforma pensiilor magistraţilor

În România, vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă. Am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. Este greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei. Am văzut protestele magistraţilor şi vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraţilor, ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiţie. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuţie.

Despre reforma în sănătate

Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deşi bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deşi au fost creşteri salariale mari în anii trecuţi şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult.

Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi şi resursele alocate lor, reduce risipa şi face sistemul mai accesibil. Subliniez trei direcţii importante ale acestei reforme.

În primul rând, reforma pe care o propunem azi porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare şi tratarea pacienţilor la medicul de familie sau de specialitate. Se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecţionaţi tot pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienţilor, care vor constitui peste două treimi din plată. Doar o treime din banii plătiţi vor fi pe baza numărului de pacienţi înscrişi pe listă.

A doua direcţie importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienţii din comunităţile izolate vor avea acces mai rapid la consultaţii primare. Seniorii, bolnavii cronici şi persoanele cu dizabilităţi primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă şi mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice.

A treia direcţie priveşte responsabilitatea, performanţa şi disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor, pentru a asigura un management profesionist. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practicile prin care s-au sifonat uneori bani de la buget.

Creşte ponderea plăţilor pe servicii medicale şi scade ponderea influenţelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să îşi dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate pentru populaţie. Vom consolida reţeaua publică prin introducerea categoriei „spitale de importanţă strategică”. Aceasta va ajuta la prioritizarea investiţiilor şi dotărilor pentru unităţi vitale în gestionarea crizelor medicale. În acelaşi timp, responsabilizăm şi spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat şi internat într-un spital public în 48 de ore, pentru aceeaşi patologie. Vă cer sprijinul în susţinerea acestor măsuri, care vor ajuta la stoparea risipei şi la mai buna folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în acelaşi timp şi în sprijinul pacienţilor.

Despre reforma companiilor publice

Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor. Şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivită. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix, dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă. Vor putea primi maxim încă două indemnizaţii ca bonus.

Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizaţii. A doua măsură: indicatorii de performanţă şi plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit.

A treia măsură: consiliile de administraţie vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri ai Consiliului de Administraţie de la regiile autonome era de 3 la societăţile cu sistem dualist. Consiliile de supraveghere vor fi între 3 şi 5 membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie tot de 3–5 membri. Mai puţini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută, care au capacitatea de a atrage profesionişti. De asemenea, un funcţionar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administraţie.

A patra măsură: putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecţie. Va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor.

Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari.

Despre reforma ASF, ANRE, ANCOM

Guvernul României îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe: cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii. Din păcate, aceste autorităţi de reglementare şi control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial şi, mai grav, să ajungă la nivelul de salarizare care nu mai are nicio legătură cu realităţile economice din această ţară.

Acest proiect de lege pune ordine şi introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităţilor autonome ASF, ANRE şi ANCOM. Astfel, în primul rând, se propune reducerea personalului cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparaţie cu cel de specialitate. În al doilea rând, se propune restructurarea organigramei, iar noile structuri trebuie să respecte reguli clare: compartimentele nu pot depăşi 20% din totalul posturilor. Nu mai pot fi create funcţii fără corespondent în Clasificarea Ocupaţiilor din România şi se vor elimina suprapunerile de atribuţii. În al treilea rând, nivelul remuneraţiilor: reducem cu 30% salariile pentru tot personalul şi indemnizaţia conducerii.

Dacă le cerem cetăţenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menţinem în paralel conduceri care câştigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care şi le pot acorda conducerile: maxim de două ori indemnizaţia lunară pentru funcţia de ministru pentru următorii ani. Aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situaţia în care conducerea îşi dădea singură prime fără limite, chiar şi în perioade în care companiile de pe pieţele pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor. Nu în ultimul rând, introducem transparenţa: legea prevede obligaţia ca organigramele şi nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituţiilor. Este un gest de respect faţă de români şi un exerciţiu de responsabilitate.

Aceste măsuri întăresc autorităţile de reglementare şi control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locul unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficienţă şi integritate.