Ilie Bolojan, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România: „Marja noastră de mișcare este destul de redusă”

• Premierul avertizează că bugetul pe 2025 este extrem de restrâns, împovărat de dobânzi uriașe și de nevoia reducerii deficitului, ceea ce limitează masiv investițiile.
• Guvernul pregătește reduceri de cheltuieli, inclusiv în administrațiile locale, plus testare anuală a funcționarilor și majorări de taxe locale.
• PNRR consumă aproape toate resursele disponibile pentru investiții, iar programele naționale, inclusiv Anghel Saligny, vor avea finanțări reduse și vor necesita cofinanțare de 20%.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm primarilor reuniți la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, explicând situația critică a bugetului, necesitatea reducerii cheltuielilor publice și limitările dramatice în ceea ce privește investițiile pentru anul 2025. El a detaliat constrângerile majore și a avertizat că România se află într-un punct în care „joacă în margine” și trebuie să ia decizii dure.

Bolojan a anunțat încă de la început că bugetul pe anul viitor ar putea fi adoptat abia în luna ianuarie. „Este foarte probabil ca bugetul de anul următor să nu-l putem închide în decembrie”, a declarat el, explicând că legislația fiscală trebuie finalizată înainte de aprobarea bugetului. Obiectivul Guvernului este reducerea deficitului de la 8,4% în 2024 la aproximativ 6% în 2025, însă presiunile sunt considerabile.

Premierul a subliniat că povara dobânzilor a devenit copleșitoare pentru bugetul de stat. România a acumulat datorii de peste 200 de miliarde de euro în ultimii ani, iar încrederea scăzută a piețelor se reflectă în costuri mari de finanțare.

„Dobânzile pe care le plătește România sunt ca și cum am avea un grad de îndatorare dublu”, a afirmat el. Doar în 2024, statul a plătit 55 de miliarde de lei în dobânzi, iar în 2025 suma va ajunge la 12 miliarde de euro.

„Gândiți-vă că jumătate din deficit este ocupat doar cu plata dobânzilor”, a punctat șeful Guvernului.

Referindu-se la venituri, Bolojan a confirmat că majorarea impozitelor pe proprietate este inclusă în construcția bugetară și nu poate fi evitată. „Aceste aspecte sunt vitale și nu vor putea fi evitate”, a spus el, menționând că reducerea evaziunii la TVA și închiderea portițelor legislative rămân priorități. În același timp, el a atras atenția că statul cheltuiește mult peste posibilități.

„Totalul salariilor din sectorul public este egal cu totalul împrumuturilor”, a avertizat premierul, insistând asupra nevoii de a reduce cheltuielile administrative.

În ceea ce privește reforma din administrație, Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea pe un pachet legislativ care include reducerea cheltuielilor cu 10% la nivel local, recalcularea normativelor de personal și introducerea unei testări anuale pentru funcționarii publici.

„Avem două opțiuni: reducerea personalului sau reducerea fondului de salarii”, a explicat Bolojan. El a subliniat că pachetul are scopul de a întări capacitatea administrațiilor locale, dar efectele reale vor fi vizibile abia din primăvară.

Partea cea mai dificilă a fost legată de investiții. Premierul a explicat că România se confruntă cu o supracontractare masivă, în special în cadrul PNRR.

„Pe PNRR am semnat contracte de 47 de miliarde de euro pentru o alocare de 28”, a declarat Bolojan. După pierderea a 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, statul a rămas cu puțin peste 20 de miliarde, dar cu proiecte contractate peste această sumă. În aceste condiții, aproape toate resursele pentru investiții în 2025 vor fi alocate pentru finalizarea PNRR.

„Spațiul bugetar pentru investiții anul viitor va fi foarte mic. Aproape tot este consumat de PNRR”, a subliniat el.

Premierul a anunțat și o reducere semnificativă a fondurilor disponibile prin programele naționale, inclusiv Anghel Saligny. O regulă tranzitorie propusă pentru 2025 prevede că autoritățile locale care doresc finanțare vor trebui să participe cu o cofinanțare de 20%. Bolojan a justificat această măsură prin limitările bugetare și impactul diferit al proiectelor în funcție de mărimea localităților. „Orice schemă am face va crea nemulțumiri. De aceea propunem ca, pentru 2025, cine vrea bani să vină cu 20% cofinanțare”, a explicat premierul.

Un alt mesaj important a vizat transferurile către primării. Bolojan a transmis direct că statul nu mai poate menține nivelul actual al alocărilor bugetare către administrațiile locale.

„România nu mai poate transfera fondurile de până acum către administrațiile locale. Este una dintre puținele modalități de a reduce deficitul”, a declarat el. În acest context, creșterea impozitelor locale va contribui în principal la reducerea deficitului național, nu la creșterea bugetelor locale.

În final, premierul a subliniat că toate aceste măsuri sunt inevitabile pentru a evita agravarea situației financiare a României. „Marja noastră de mișcare este redusă. Jucăm în margine”, a spus el, cerând administrațiilor locale o colaborare realistă și orientată către finalizarea proiectelor PNRR.