Ilie Bolojan spune că sistemul energetic nu are probleme de funcționare după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Cum e acoperit deficitul

• Ilie Bolojan spune că Sistemul Energetic Național funcționează în parametri normali după oprirea celor două reactoare de la Cernavodă.
• Deficitul provocat de oprirea Unității 2 este acoperit din mai multe surse, inclusiv energie solară, eoliană, hidroenergie și importuri.
• Cele două reactoare de la Cernavodă au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

Sistemul Energetic Național funcționează în parametri normali după oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei nucleare de la Cernavodă, a declarat vineri premierul interimar și ministrul Energiei, Ilie Bolojan, la finalul ședinței de Guvern.

Bolojan a prezentat măsurile stabilite împreună cu Dispecerul Energetic Național și le-a mulțumit românilor care și-au redus consumul de energie, precum și celor care au dezvoltat instalații de stocare și au livrat cantități semnificative de energie în sistem în orele de vârf.

Bolojan a prezentat măsurile stabilite împreună cu Dispecerul Energetic Național și le-a mulțumit românilor care și-au redus consumul de energie, precum și celor care au dezvoltat instalații de stocare și au livrat cantități semnificative de energie în sistem în orele de vârf.

Cum este acoperit deficitul după oprirea reactorului

Ilie Bolojan a explicat că deficitul apărut după oprirea Unității 2 de la Cernavodă, care are o capacitate instalată de 700 MW și reprezintă aproximativ 10% din producția națională, va fi compensat din mai multe surse.

Necesarul va fi acoperit din producția solară și eoliană, prin deschiderea capacității de la Rovinari, prin importuri și prin uzinarea hidrocentralelor.

Ilie Bolojan propune încheierea unui pact politic pentru energie, care să fie menținut timp de câțiva ani. Premierul interimar spune că România are nevoie de politici stabile, investiții serioase și predictibilitate în domeniul energetic.

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero joi dimineață, după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă. Măsura fost luată după ce debitul Dunării a coborât sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Este pentru prima dată în ultimii 23 de ani când centrala ajunge într-o astfel de situație din această cauză.

Cernavodă produce în mod normal aproximativ 20% din energia țării

Cele două reactoare de la Cernavodă au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării.

Nivelul scăzut al Dunării a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier. Acestea contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia produsă la nivel național.

Cum arată mixul energetic al României (Transelectrica)

• 28.13% Hidro – 1350 MW
• 26.71% Hidrocarburi – 1282 MW
• 17.71% Cărbune – 850 MW
• 12.98% Foto – 623 MW
• 8.65% Eolian – 415 MW
• 4.63% Instalatii de stocare – 222 MW
• 1.21% Biomasa – 58 MW
• 0.00% Nuclear – 0 MW

Producția la 14 august 2026, ora 08:07