În programul Guvernului Mureşan se recalculează din nou pensia militară. Se ia în calcul inclusiv o evoluţie negativă pe frontul din Ucraina care ar avea „consecinţe nefaste pentru securitatea României şi va afecta şi securitatea Republicii Moldova”

• Programul Guvernului Mureșan prevede recalcularea pensiilor din apărare, ordine publică și siguranță națională în funcție de contribuție și vechime
• Programul ia în calcul o evoluție negativă pe frontul din Ucraina, despre care afirmă că ar avea „consecințe nefaste pentru securitatea României” și ar afecta securitatea Republicii Moldova
• Guvernul propune un fond alimentat din penalitățile pentru întârzierile contractelor Armatei, destinat stimulării personalului și corectării unor inechități pentru personalul în rezervă

A apărut programul de guvernare al lui Mureşan, iar la domeniul Apărare sunt câteva prevederi interesante, notează Monitorul Apărării.

La capitolul „Finalizarea reformei pensiilor speciale”, se arată că „pentru sistemele din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cuantumul se recalculează după contribuţie şi vechime, iar particularităţile misiunii se reflectă în vârsta standard de pensionare şi în condiţiile de muncă, cu perioadă de tranziţie pentru cei aflaţi aproape de ieşire”.

La „Context”, se ia în calcul inclusiv „o evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea României şi va afecta şi securitatea Republicii Moldova”.

Se mai arată că încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. „În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României”, se arată în programul de guvernare.

Programul vorbeşte şi de faptul că la nivel aliat, „suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea şi securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO”, dar în acelaşi timp subliniază consolidarea parteneriatului cu SUA.

Tot în program se specifică faptul că „la nivel convenţional, gestionarea ameninţărilor şi riscurilor de pe continent va cădea tot mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă”.

La cheltuieli nu sunt surprize, se merge pe aceeaşi linie: „creşterea graduală a cheltuielilor şi investiţiilor de apărare la 5% din PIB, conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE — din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării”.

Tot în program se arată şi sursa pentru stimularea personalului militar şi îndreptarea inechităţilor pensiilor militare: penalităţile din întârzierea contractelor Armatei.

„Crearea unui fond bugetar alimentat din încasarea penalităţilor de întârziere din contractele Armatei Române, din care să fie stimulat personalul şi să fie corectate inechităţile personalului în rezervă, generate în anumite perioade de timp”, se mai arată în program.

Programul de guvernare mai detaliază şi alte aspecte, precum actualizarea politicii de resurse umane la nevoile de dezvoltare ale Armatei României, dezvoltarea, pe plan intern, a unui software pentru drone coproduse în România, analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare, analiza eficienţei unor structuri din subordinea MApN (institute de cercetare, universităţi), pe baza unor indicatori de performanţă, cu redimensionarea personalului şi redirecţionarea fondurilor spre alte zone cu resursă umană deficitară, accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

Aceste măsuri sunt cuprinse şi în Analiza Strategică a Apărării, realizată pe timpul ministrului Miruţă, dar la care nu s-a prea lucrat, fiind nevoie de o restructurare a structurilor Armatei, pentru a se adapta la noile condiţii de ducere a luptei.

Se mai cere un „audit pentru identificarea şi eliminarea cauzelor întârzierilor din procesul de achiziţie, pentru reluarea acestora şi pentru evaluarea impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag, cu impact asupra costului final prin majorarea preţului de achiziţie după o perioadă de timp)”.