• Habitatul urșilor este afectat de amprenta omului și schimbările climatice.
  • Lipsa hranei și prezența zgomotului îl determină pe urs să plece din pădure.
  • După 1989, exploatarea pădurilor s-a făcut haotic.

Urșii din România au rămas fără case. Asta pentru că defrișările merg pe bandă rulantă. Pădurea s-a transformat în materie primă pentru construcții.

De ani buni, Magor Csibi militează pentru protecția mediului. El spune că în anii 90, tăierile din păduri erau foarte controlate. Acum, se intervine haotic, iar efectele se văd: în stațiunile montane, mulți s-au întâlnit cu ursul chiar pe stradă.

Zonele de liniște din pădure lipsesc, asta înseamnă că urșii și nu doar urșii, animalele sălbatice în general găsesc din ce în ce mai puțin spațiu de a se simții liniștiți cumva. La nivel industrial, pădurile sunt curățate de multe surse de hrană ale ursului. Nu în ultimul rând, există și vânătoare. Nu în ultimul rând, există și tot felul de instrumente motorizate cum sunt de exemplu motocicletele”, a declarat Magor Csibi, activist de mediu.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Ciprian de la Greenpeace România susține că și schimbările climatice au favorizat tranziția urșilor din păduri, în orașe. El spune că nu ursul a venit în habitatul nostru, ci noi i-am distrus habitatul acetuia.

„Schimbările climatice. Faptul că nu mai avem iernile de altă dată. Faptul că la începtul iernii nu mai avem în noiembrie, decembrie, zăpada aia mare care să se așeze în munți. Am avut zăpadă abia prin februarie. Practic, urșii au rămas în starea asta de alertă, în căutare de hrană”, a spus Ciprina Gălușcă de la Greenpeace România.