Indexul Democrației 2026: România este printre țările cu cele mai slabe evaluări în performanța democratică. Alex Dincovici, antropolog: „Stăm prost la mulți factori, inclusiv transparența Guvernului”

• Indexul Democrației e un sondaj la nivel de percepție, realizat în perioada martie-aprilie 2026
• Performanța democratică e evaluată foarte negativ în Ucraina, România, Rusia, Franța, Serbia
• În țările nordice, locuitorii au încredere în capacitatea instanțelor de a lua decizii corecte
• Românii, libanezii și venezuelenii au cea mai scăzută încredere în statul de drept

România este printre țările care au primit cele mai slabe evaluări în ceea ce privește performanța democratică. În sondajul „Democracy Perception Index” de anul ăsta, realizat pe 95.000 de respondenți din 98 de țări, în perioada martie-aprilie 2026, țara noastră e la același nivel cu Rusia și Libanul la felul în care e percepută Democrația.

Mai jos decât noi, din zona europeană, e doar Ucraina, țară care e de peste 4 ani în război, și puțin peste noi e Franța, și ea în scădere puternică.

Democrația este văzută bine în țările nordice și în Elveția. Însă același indice arată și că percepția globală asupra democrației din SUA s-a deteriorat pentru al doilea an la rând, și este acum mai slabă decât cea asupra Rusiei.

Fundaţia Alianţa Democraţiilor, care a realizat studiul, are sediul în Danemarca și a fost înființată de fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen.

Despre rezultatele acestui sondaj a vorbit Alex Dincovici, antropolog, în direct la Aleph News.

Cât de surprinzătoare sunt rezultatele și ce ne spune felul în care românii percep Democrația?

Alex Dincovici, antropolog: „E greu să dăm un răspuns la asta, pentru că, având în vedere cât de jos suntem, și mai ales dacă încercăm să comparăm România cu alte state, și nu doar din Uniunea Europeană, ci alte state din lume, vedem că percepția noastră asupra Democrației potrivit acestui sondaj se află la nivelul unor state pe care nu prea le considerăm Democrații… iar asta este îngrijorător. 

Pe de altă parte, cred că există foarte mulți factori, cel puțin din ultimii doi ani, care ar justifica cumva de ce România stă atât de slab aici, dar după cum vedeți și în datele de acum, avem totuși câteva zone în care performăm foarte, foarte prost. 

Transparența Guvernului este una dintre ele, pluralismul politic, care se referă la cât de mult cred oamenii de fapt că există interese, orientări politice diferite care sunt reprezentate în țara respectivă; și statul de drept, unde întrebarea din spate este de fapt dacă oamenii cred că în tribunale sunt luate niște decizii imparțiale așa cum ar trebui. Acestea sunt niște dimensiuni îngrijorătore.

Din nou, dacă ne uităm la un istoric recent, la numirile judecătorilor, la scandalurile cu Justiția din ultimul an, cumva e justificată o oarecare scădere, dar nu cred că se justifică totuși statutul acesta atât de îngrijorător. 

Din fericire, cum spuneam, e totuși un sondaj de percepție, dar sondajele de percepție au și ele efecte. 

Dacă oamenii cred într-adevăr că tribunale nu-și fac treaba, că Justiția nu-și face treaba, că nu există de fapt pluralism politic și toate partidele sunt la fel din punct de vedere al orientării, dacă nu cred că există transparență la nivelul Guvernului, atunci pot să existe consecințe îngrijorătoare, care să ducă de fapt și alte instituții mai în jos decât sunt acum“.

Există o viziune asupra Democrației pe care românii să o aibă în vedere pe viitor, mai ales ținând cont de situația politică?

Alex Dincovici, antropolog: „Am două răspunsuri pentru întrebarea aceasta. Unul dintre ele se referă la cum arată Democrația în lume și Democrația în lume pare să nu mai arată atât de bine de ceva vreme și există ceva ce se numește în literatura de specialitate democratic backsliding de care a avut parte, de exemplu, Ungaria pe perioada regimului Orbán, dar o vedem și în alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană.

Și din punctul acesta de vedere, Democrația cumva și-a atins niște limite, din anumite puncte de vedere, iar aceste limite necesită schimbări instituționale. 

Și problema pe care o vedem în România, apropo de viitor, este că avem instituții slabe care nu funcționează așa cum ar trebui, din păcate. Și, într-adevăr, e o problemă care există de foarte multă vreme, dar cred că este necesar să schimbăm ceva în sensul acesta.

Și aici nu mă refer la reforma administrației publice, nu mă refer la reformele instituționale începute de actualul/fostul Guvern de acum -care se uită în zona aceasta de eficientizare – ci, efectiv, la niște instituții care să funcționeze așa cum ar trebui, pentru care să existe mecanisme de responsabilizare, de tragere la răspundere între ele, echilibru puterilor în stat, care ar trebui respectat, Guvernarea Parlamentului, care să se întâmple într-o mai mare măsură decât cea a Executivului, care e o tradiție în România de 30 de ani încoace, să se guverneză mai mult prin ordonanță, prin ordonanță de urgență. 

Sunt multe deficiențe instituționale care sunt adresate, de mecanisme de dialog social, foarte multe lucruri care nu funcționează bine și cred că e nevoie de un efort susținut și de o colaborare a tuturor partidelor politice pentru a întări, de fapt, instituțiile fundamentale din această țară”.

Percepția asupra Democrației a scăzut foarte mult în Franța, în Statele Unite. Ce se întâmplă?

Alex Dincovici, antropolog: „Sunt niște semne de întrebare acolo la care eu aș încerca să răspund prin a mă uita la ceea ce se întâmplă inclusiv la nivel global. Avem totuși niște ani care au fost puntați și cred că, în mare, de aici a început o schimbare foarte, foarte mare din perioada pandemiei, care a fost la nivel global o schimbare extrem de mare, în care cumva s-a ajuns ca în toate statele să existe un fel de stare de urgență. Ori starea de urgență, deși este, sau poate fi văzută ca un eveniment democratic, constituțional, este un eveniment de excepție care nu apare aproape nicăieri, decât în niște cazuri de urgență. 

Și acolo a fost o perioadă în care au fost luate extrem de multe măsuri nepopulare, extrem de multe măsuri care s-au dovedit după aceea, nu au fost nici măcar optime, ci de-a dreptul greșite din multe puncte de vedere. 

Și cumva asta venea deja pe o erodare a credibilității instituțiilor în țările respective.

Și mai avem tot felul de alte schimbări. Și în Franța au fost foarte multe mișcări sociale în ultimii ani, revolte, foarte multe nemulțumiri, inegalități care s-au accentuat și au dus la ieșitul oamenilor în stradă și multe alte tipuri de politici publice care cumva au mișcat extrem de mult cetățenii, din păcate într-un sens negativ vis-a-vis de regim. 

În Statele Unite îl avem și pe Donald Trump și măsurile pe care le-a luat acesta de când a venit în acest al doilea mandat, în care mare parte au fost nepopulare și din nou, a părut cumva în anumite situații că suprascrie într-un fel instituțiile care există deja prin niște lucruri pe care le-a făcut.

Și cred că avem destul de multe efecte la nivel global care arată că democrația este de fapt destul de fragilă în foarte multe țări din lume. Și, cum spuneam, fără măsuri de adaptare, întărire, creștere, reziliență instituțională, e foarte greu să faci față și e păcat dacă cetățenii își pierd încrederea în stat și în statul democratic. 

Deschidem poarta către niște posibile, de exemplu, mișcări autoritare care să-și facă loc aici sub pretextul acesta al întăririi statului și al faptului că Democrația nu funcționează. Hai să încercăm altceva! Trebuie găsite mai degrabă alte tipuri de aranjamente instituționale care să țină cont de acești factori, să încurajeze un pluralism mai mare, să permită niște lucruri care până acum pare că nu se simt așa cum ar trebui în rândul populației”.

Dincolo de ce ar trebui să facă partidele la noi în țară, ce ar trebui să facem noi ca popor pentru a ne schimba nouă percepția asupra Democrației? 

Alex Dincovici, antropolog: „Pentru a ne schimba percepția, aș spune că e destul de greu, dar cred că ar ajuta foarte, foarte mult să înțelegem mult mai bine mecanismele democratice. 

Deși există lecții de educație civică la școală, aș spune că destul de puțin cetățeni înțeleg foarte bine cum funcționează instituțiile statului, începând de la administrația locală care e mai apropiată de ei până la instituțiile mai mari și care sunt mecanismele pe care le au, de fapt, cetățenii la îndemână pentru a trage la răspunde, pentru a cere anumite lucruri și pentru a intra în dialog cu aceste instituții și cu reprezentanții lor.

Cred că, în interiorul Democrației, așa cum o avem acum, și a statului de drept din România, există foarte multe mecanisme care sunt insuficient folosite de cetățeni. Și nu vorbesc aici doar despre ieșitul la urne odată la câțiva ani, ci despre, de exemplu, dialogul cu birourile parlamentare cu parlamentare din circumscripția din care facem parte, de cerere de informații pe legile care există deja în vigoare de atâția ani și care încep să funcționeze mai bine. 

Sunt foarte multe lucruri pe care cred că mult mai mulți dintre noi ar trebui să le facem și să fim un pic mai vocali în sensul acesta pentru a micșora poate ecartul dintre oameni și reprezentanții lor, dintre cetățeni și oamenii care activează în instituții.

Dacă ne uităm la alte date, de exemplu, la încrederea în instituții, mai ales instituțiile din administrația publică, Guvern, Președinte și așa mai departe, în România vedem o scădere, în ultimii ani, la un nivel îngrijorător. Nu poți să crești încrederea în instituții fără a umbla un pic și la cât de distante și de inaccesibile sunt ele percepute.

Și cum spuneam, există mecanisme în sensul acesta. Dacă toată lumea le-ar folosi sau mai mulți oameni le-ar folosi, ar putea să contribuie la o apropiere mai mare între cele două categorii”.