Indexul Democrației, The Economist: România face un salt neașteptat și părăsește „regimul hibrid”. Radu Delicote: „Avem o Democrație funcțională, dar nu sănătoasă. Mai avem foarte mult de lucru”

• România face un salt neașteptat în indexul democrației, dar prețul libertății crește
• The Economist Intelligence Unit mută România din categoria regim hibrid în democrație defectuoasă
• Delicote: Scorurile au urcat datorită prezenței crescute la vot și a interesului pentru politică

România face un salt neașteptat în Indexul Democrației, dar prețul libertății de a fi conectați devine tot mai mare. The Economist Intelligence Unit a mutat România din categoria „regim hibrid” înapoi în „democrație defectuoasă” în indexul pe 2025, un semn că românii nu mai sunt apatici și ies în stradă sau la urne.

Însă această însănătoșire civică este o sabie cu două tăișuri. În timp ce suntem mai atenți la viața politică, devenim și prada perfectă pentru algoritmi. În ultimele 48 de ore, tema „Roexit” a explodat pe TikTok prin pagini activate subit, într-un experiment care testează limitele manipulării. Este democrația noastră un succes real sau o jucărie în mâna algoritmilor?

România a părăsit zona regimului hibrid. Este acest salt un semn de maturitate civică autentică sau doar o reacție de moment a unei populații tot mai tensionate?

Radu Delicote, specialist în marketing politic: „Știți, noi tot tindem să ne comparăm cu alte state și mai ales uitându-mă în indexul respectiv, am observat că de fapt România este superstarul acestei ediții, în sensul în care toată lumea, mă rog, analiștii, scriu că am făcut un mare pas înainte. 

Da, ok, nu avem noi cea mai, să spunem, „frumoasă, deșteaptă și devreme acasă“ democrație, comparativ cu statele vest-europene, dar este a noastră, în sensul în care e clar că, cultural vorbind, România asociază democrația cu ideea de libertate. 

Și asta evident că este răspunsul inclusiv al muncii pe care l-au făcut generația bunicilor noștri, a părinților noștri. 

Deci astăzi putem discuta despre democrație, pentru că noi putem avea această emisiune la televizor, noi putem să ne exprimăm părerea pe social media, noi putem să avem o opinie vis-a-vis de viața politică, de viața socială, noi putem să ieșim din casă și să discutăm pe stradă vis-a-vis de anumite lucruri care ne plac sau care nu ne plac. Deci asta este, până la urmă, esența democrației în România. 

Și atunci, da, este un mare salt înainte, pentru că arată că România, la nivelul cetățenilor ei, la nivelul societății, începe să se implice, să se implice activ, să se uite ce fac liderii săi, să se uite ce fac, până la urmă – nu mă duc foarte sus la Președinte sau la Premier – dar să se uite ce face primarul lor, să se uite ce face consilierul lor local, județean, etc. 

Este un mare salt înainte și pentru că sistemul sau subiectul politic, dacă pot să-i spun așa, devine mai mult ca niciodată discutat în social media. Dar este și o mare vulnerabilitate în acest context. De ce? Pentru că social media, așa cum este ea concepută astăzi, lasă loc la foarte multă manipulare.

Și atunci, democrația săraca, și așa tânără a noastră, uneori prea supusă unor atacuri hibride din toate părțile, devine și mai manipulabilă, nu? Și atunci devenim și mai ușor de manipulat, dacă tot folosesc acest termen încă o dată, într-un sistem care și așa este fragil.

Da, e de lăudat, da, sunt mari pași înainte și se vede, și asta este un lucru pe care trebuie să-l spunem, indiferent de care parte a sectorului politic ne aflăm la nivel de opțiune. Da, suntem într-o democrație funcțională, dar mai avem foarte mult până departe, până să fim și o democrație cum sănătoasă. Ce înseamnă sănătoasă? Înseamnă o democrație echilibrată, iar aici, să știți, la nivel social, pentru că încrederea instituțiilor încă este la un nivel foarte jos, mai avem foarte mult de lucru.

Este RoExit din social media o destabilizare a democrației? Este un test? 

Radu Delicote, specialist în marketing politic: „Tot timpul trebuie să ne uităm la context atunci când facem o analiză de genul ăsta. Noi suntem una dintre cele mai pro-UE, pro-Uniunea Europeană, sau pro-membership UE, țări ale blocului comunitar.

Peste 50% din cetățenii intervievați în sondajele de opinie constant declară, la un nivel mare – deși în scădere totuși, trebuie să menționăm – dar la un nivel ridicat că au încredere în Uniunea Europeană și în faptul că România este membra UE. 

Ce se întâmplă în social media nu este neapărat, să spunem, de luat în seamă, ca și când ar fi un curent, da? Dar asta nu înseamnă că nu poate să devină un curent dacă îl rostogolești de multe ori. 

Tot suflând către o flacără micuță, continuu, aceasta va tinde să devină foc dacă punem peste combustibilul necesar. Așa funcționează social media. Care e combustibilul necesar despre care discutăm? Spuneam mai devreme: neîncrederea pe care o avem în instituțiile statului, liderii de opinie slabi, care nu au capacitatea să răspundă unor nevoi. Societatea are un mediu politic sau o clasă politică din ce în ce mai distantă de către cetățean, iarăși aceste lucruri apar la nivelul sondajelor de opinie și se văd. 

Deci, RoExit este doar un experiment în social media, unul dintre foarte multele, și o să vedeți că la un moment dat o să și dispare, evident, pentru că nu-și are fundamentul. Dar evident, algoritmii învață și învață și învață și mai mult despre societatea noastră, unul la mână. Și doi la mână, dacă am avea, apropo de democrația funcțională și sănătoasă, instituții solide, instituții în care oamenii să aibă încredere, lideri de opinie și politici în care oamenii să aibă încredere, aceste momente care se întâmplă în social media nu s-ar manifesta atât de vizibil pe cum se manifesta astăzi”.