INS estimează o prăbușire la 15,6 milioane de locuitori până în 2080. Marius Luican: „Evoluția demografică reprezintă principala problemă a României. Lucrurile s-ar putea să fie chiar mai grave”

• Populația rezidentă a României a scăzut la 19,04 milioane de locuitori.
• Țara noastră a pierdut peste 24.000 de cetățeni în doar un an.
• Proiecțiile INS arată o prăbușire la 15,6 milioane de persoane în 2080.
• Mulți români își doresc copii, dar puțini ajung să îi mai nască.

România se micșorează de la o zi la alta, iar cifrele oficiale de la Statistică confirmă un declin demografic sever.

Populația rezidentă a țării a coborât la 19 milioane de locuitori, iar previziunile pentru anul 2080 sunt sumbre: vom ajunge la doar 15 milioane și jumătate de cetățeni.

Deși mulți români își doresc copii, motivele economice și lipsa de predictibilitate îi fac să amâne sau să renunțe la această decizie, transformând natalitatea într-o criză națională greu de rezolvat.

Creșterea economică rămâne singurul motor care poate schimba dinamica populației și migrația, însă măsurile întârzie să apară.

Despre radiografia socială și cifrele din spatele acestui fenomen discută Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research, într-o intervenție LIVE la Aleph News.

INS estimează o prăbușire la 15,6 milioane de locuitori până în 2080, un semnal alarmant pentru economie și pensii. Ce facem cu România în aceste condiții?

Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: ,,Evoluția demografică a României reprezintă principala problemă structurală, economică și socială a României. Este o situație despre care știm de mulți ani, pentru care nu se întâmplă și nu se face mai nimic. Comunicatul INS-ului nu surprinde pe absolut nimeni. Din punctul meu de vedere, așa intuitiv spun, s-ar putea situația să fie și mai gravă astăzi și să devină mai gravă într-un interval mai scurt de timp decât acest 2080 despre care vorbește INS-ul. Ne aducem aminte discuțiile apropo de listele electorale și felul în care se realizează recensământul în România și multe dintre cifre ridică oareșcari îndoieli. Deci s-ar putea lucrurile să fie chiar mai grave.

Există niște evoluții totuși îmbucurătoare și aici, România nu reușește să rezolve această problemă altfel decât o fac țările europene și aici mă refer la migrație. Singura soluție pe care au găsit-o țările occidentale a fost să susțină, să zic așa, o repopulare a acestor țări și o susținere a creșterii populației prin migrație. Până una alta, în România a început să arate bine migrația asta, adică vorbim despre niște categorii profesionale bine integrate, o forță de muncă tânără. Zilele trecute am fost în una dintre platformele de business din București și nu vorbim despre forță de muncă, dintre astea livratori sau slab educată.

Nu, vorbim despre angajați de multinațională și am fost impresionat într-un restaurant al unei astfel de platforme de business din București să văd că cred că mai mult de 50% nu erau români dintre cei care erau acolo. Vorbim despre foarte mulți tineri care lucrează în România proveniți din țările asiatice. Trecând peste acest lucru, situația la noi este deosebit de dificilă, asta nu ne rezolvă problema și este o situație care ține de mulți factori și tărăgănează de mulți ani de zile.”

Dacă suntem 19 milioane de români în total, de ce pe listele electorale din România sunt înscrise 18 milioane de persoane? Cum se explică această matematică?

Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Las pe cei care le-au făcut să o explice. Eu doar n-am făcut altceva decât să ridic un puternic semn de întrebare azi spre acestui lucru. Dacă mă întrebați pe mine și discutând așa că începe weekendul și suntem puțin mai relaxați, este doar o bună soluție pe care statul român a abordat-o, în așa fel încât să se poată obține cu dificultate un cvorum pentru demiterea Președintelui.

Acolo este singurul loc în care ai nevoie de 50% plus 1 din cei înscriși pe listele electorale să se prezinte la vot. Și în astfel de voturi consultative, această numerotare venită de la Ion Luca Caragiale, din steagurile lui Ion Luca Caragiale, evident blochează orice tip de proces. Deci aici există un puternic semn de întrebare, dar evident, n-are nimeni capacitate să-i numere pe români, dacă statul și INS-ul ne spun că atâția suntem, nu putem să facem altceva decât să-i credem și să lucrăm, ca să zic așa, cu materialul clientului.”

Ne aflăm într-un punct critic în care nu mai decidem noi cât vor trăi românii în România, ci condițiile actuale ne dictează viitorul?

Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Da, cu tărie. Și când vorbim, de exemplu, de natalitate, ea, în esență, are niște… Noi tindem să-i dăm niște motivații raționale care țin de venituri, care țin de…Dar, în realitate, mai degrabă sunt elementele emoționale care determină această evoluție. Și atunci când vorbim de elemente emoționale, vorbim despre sentimentul de siguranță pe care populația îl are.

Vedeți, asta, pe de-o parte, la nivelul structural al societății, dar se mai întâmplă un fenomen, mai ales în rândul tinerilor, că tot vorbim despre online, despre faptul că așteptările sunt ridicate foarte, foarte sus, presiunea pe tineri, trebuie să te realizezi în viață, trebuie să faci aia, trebuie să faci aia, trebuie să ai, când se naște un copil, trebuie să ai mașină, trebuie să ai bani, să-i aniversezi zilele de naștere. Este și o presiune, dintr-aia, sufocantă a exemplelor de cheltuieli. După aceea, sistemul de învățământ nu prea funcționează. Sistemul de educație nu funcționează.

Ca părinte, trebuie să știi că în zona sistemului de învățământ, dacă vrei niște rezultate, trebuie să le dublezi cu efortul financiar pentru meditații. Dacă vorbim despre sistem de sănătate, vorbim despre faptul că numai teoretic cheltuierile astea de sănătate sunt acoperite de asigurări. Deci, vedeți, e un întreg ansamblu care generează un sentiment de siguranță și care determină această natalitate scăzută în România, care, atenție mare, are cauze diferite față de ceea ce comentăm noi. Nu-i spunem de multe ori, doamne, dar și în Franța și în Italia lucrurile se întâmplă la fel.

Atenție mare, motivațiile pentru care se întâmplă la fel în alte țări sunt diferite față de ce se întâmplă în România. În momentul în care vărsăm starea asta de anxietate în populație, care crește din 2020 de la începutul pandemiei până azi, toate sondajele, toate studiile sociologice vin și sublinează creșterea stării de anxietate a populației. La final ne întoarcem după 4-5 ani de zile și ne uităm și spunem, o, dar tinerii de ce nu fac copii? Dar nu se duc nici la muncă tinerii. Că avem cel mai mare nivel al șomajului pe generația tânără din Europa, dar nici copii nu fac. Dar nici cu educația nu se luptă cine știe ce. Dar ce fac tinerii în timpul ăsta?

Deci cauzele în România sunt diferite și sentimentul de siguranță, de predictibilitate a vieții este cea care ne creează niște dificultăți structurale, nu numai sociale, care se reflectă și economic în care, cum să zic, faptul că mai primim un grant și niște bani de la Uniunea Europeană, faptul că mai cârpim deficitul, faptul că facem noi niște, cum să spun, niște artificii economice ca să putem duce România de azi pe mâine, cum să spun, e aproape inutil raportat la aceste probleme structurale pe care noi le avem. Scăderea capacității de producție a României, de valoare adăugată, creșterea șomajului, uitați-vă cât a crescut șomajul în ultimii ani de zile și noi vorbim de natalitate.”