Alexis Goosdeel, directorul Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA), vorbește despre schimbările privind traficul, consumul și dependența de droguri în Europa, pe fondul pandemiei de COVID, a crizei economice generate de aceasta și a războiului de Ucraina.
Advertisment
Alexis Goosdeel spune că pandemia a modificat modul de folosire a drogurilor crescând consumul de canabis, de alcool, dar și consumul de medicamente cum ar fi tranchilizantele, benzodiazepinele. În același timp, măsurile de limitare a răspândirii COVID au dus și la limitarea accesului persoanelor dependente la tratamente și programe de dezintoxicare.
Pe de altă parte, mai spune Alexis Goosdeel, criza economică generată de pandemie nu a determinat persoanele vulnerabile să renunțe la droguri, ci le-a făcut să se orienteze către variante mai ieftine, ceea ce arată cum consumul de droguri a devenit mai degrabă un fenomen social.
Recomandări
Directorul EMCDDA avertizează că suntem la începutul unei noi sindemii – o combinație de mai multe epidemii, iar printre factorii de risc se numără disponibilitatea drogurilor, impactul negativ al pandemiei asupra sănătății mintale, criza din Ucraina și fluxul de refugiați care ar putea deveni și mai vulnerabili.
Prezentăm principale declarații ale directorului EMCDDA, Alexis Goosdeel, la emisiunea Insecuritate, sâmbătă seara la Aleph News:
Alexis Goosdeel: Cea mai mare provocare din Uniunea Europeană este complexitatea modurilor de consum al drogurilor, care s-au schimbat total în ultimii 10-20 de ani și o piață foarte rezistentă a drogurilor. Primul lucru, așa cum ați spus și dvs., este impactul pandemiei de Covid-19. Am văzut că, la început, impactul pandemiei a fost disruptiv, datorită măsurilor de carantinare impuse. În piața drogurilor, impactul a fost disruptiv la nivel local,temporar… Dar am văzut un impact mult mai mare asupra serviciilor de tratamente, a programelor de dezintoxicare, toate serviciile care ajutau persoanele dependente de droguri, pentru că n-au fost considerate esențiale. Noi credem că a fost o greșeală strategică. Dar modificarea a fost temporară.
Alexis Goosdeel: Am observat că piața drogurilor e foarte rezilientă și e din ce în ce mai adaptată la digital. Unul dintre semnele rezilienței pieței este că, în ciuda pandemiei, prin sistemele de avertizare rapidă asupra noilor substanțe psihoactive, am continuat să depistăm cel puțin o substanță nouă apărută pe piață în fiecare săptămână. Când spun asta, spun o nouă substanță psihoactivă pe care n-am mai văzut-o până acum. În cei 25 de ani de existență a sistemului de avertizare rapidă asupra noilor substanțe psihoactive am detectat mai bine de 850 de asemenea substanțe.
„În pandemie s-au modificat modurile de folosire a drogurilor”
Alexis Goosdeel: Mai sunt și alte modificări. În primul an, poate în primul an și jumătate, s-a trecut de la viața de noapte la viața acasă. Desigur, s-au modificat și modurile de folosire a drogurilor. De exemplu, a crescut consumul de canabis, a crescut consumul de alcool, dar și consumul de medicamente cum ar fi tranchilizantele, benzodiazepinele și, în același timp, consumul de cocaine și de ecstasy au scăzut. În mod surprinzător, alți stimulenți cum ar fi amfetaminele și metamfetaminele n-au scăzut la fel de mult în comparație cu celelalte substanțe.
Alexis Goosdeel: Am spus că benzodiazepinele încep să ne preocupe pentru că, printre altele, vedem că benzodiazepinele sunt o cauză extrem de frecventă a morții prin supradoză în toată Europa. Și, când verificăm informația în sistemul de avertizare rapidă, observăm că azi nu vorbim doar despre benzodiazepine legale care au fost luate de pe piața liberă, ci și benzodiazepine false, unele produse ilicit și molecule noi de benzodiazepine care n-au mai fost folosite pe piață.
„Probabil suntem la începutul unei noi sindemii”
Alexis Goosdeel: Mesajul legat de situația drogurilor și de ce e important să studiem situația poate fi redus la trei cuvinte. Oriunde, orice, oricine. Oriunde, adică drogurile sunt peste tot în Europa. N-am văzut atâtea droguri sosind sau fiind produse în Europa, n-am văzut atât de multe substanțe pure și foarte puternice la un preț atât de mic și de stabil. Orice, pentru că observăm o creștere a cantității și varietății de produse care sunt folosite ca parte a comportamentului dependent. Nu e vorba de substanțe licite sau ilicite, de substanțe de origine vegetală sau chimică sau medicamente. E o problemă mult mai largă. Asta ne duce la al treilea cuvânt, oricine. Azi, toată lumea are o rudă sau un prieten care are probleme de dependență de una sau mai multe substanțe. E necesar să realizăm cât de important e acest fapt. Asta înseamnă că trebuie să adaptăm prevenirea și reacția, modul în care privim adicția. Când vorbim despre droguri, imaginea care ne vine în minte e cea a dependentului care își injectează heroină. Încă există, e în continuare drogul cel mai periculos pentru sănătate, dar nu este singurul. Deci trebuie să ne lărgim abordarea dacă vrem să găsim soluții bune.
Alexis Goosdeel: Sindemia înseamnă combinația mai multor epidemii care interacționează între ele. Deci, când spun că probabil suntem la începutul unei noi sindemii, este că sunt mai mulți factori care interacționează și au un impact negativ asupra societății drogurilor și asupra cetățenilor și copiilor noștri. Primul dintre aceste riscuri potențiale este disponibilitatea drogurilor. Există deja o presiune mare din partea pieței. Așa cum se întâmplă pe orice piață, dacă oferta este mare, producătorii și vânzătorii vor mai mulți clienți, iar clienții existenți să consume mai mult. Acesta este unul dintre factori. Al doilea factor e criza economică apărută deja ca urmare a pandemiei, a măsurilor luate pentru limitarea pandemiei în UE și impactul negativ asupra grupurilor vulnerabile din societate. Al treilea factor este impactul negativ al pandemiei asupra sănătății mintale. Și, desigur, criza din Ucraina și fluxul de oameni care fug și sosesc ca refugiați în țările vecine cu Ucraina. Acești oameni ar putea fi și mai vulnerabili.
„Pandemia a demonstrat importanța rolului unor politici sociale standard”
Alexis Goosdeel: Ce ar trebui făcut? E important, după cum spunem noi, să facem ceea ce trebuie, adică politici holistice și inclusive. Avem nevoie de politici specializate, nu numai în prevenția crimei. Ceea ce a demonstrat pandemia este importanța rolului unor politici sociale standard, îngrijire medicală și altele în statele membre. Serviciile antidrog nu pot face față singure tuturor problemelor. Desigur, ne putem imagina că mulți dintre cei care fug din Ucraina ar putea avea nevoie de continuarea tratamentului, fie el pentru cancer sau pentru dependență.
Alexis Goosdeel: Franța sau Germania reușesc să investească în răspunsuri, în alternative și în prevenție sau orice fel de intervenție. În timp ce în alte țări din partea de est a Europei e mult mai dificil pentru că bugetul este mult mai mic. Sunt țări din partea dvs. a Europei unde contribuțiile de la bugetul național pentru combaterea drogurilor există și vedem lucruri pozitive, dar țara nu le poate finanța mai mult. Și am văzut, ați văzut și dvs. în România și în Bulgaria, după aderarea la UE, dar UNODC și fondurile globale trebuie să-și reducă investițiile în multe țări din cauza crizei economice. Așa că au încetat să finanțeze unele programe implementate în România, dar și în alte țări. Iar țara nu a avut capacitatea să compenseze bugetul pierdut.
Alexis Goosdeel: Din păcate, consumul de droguri nu se oprește. Singura diferență e că, atunci când ești într-o țară săracă sau dacă o criză economică afectează mai mult o țară decât alta, și am văzut asta după ultima criză economică, în toate țările membre UE, grupurile vulnerabile au fost afectate mai mult de criza economică, așa că nu au oprit consumul de droguri, ci au trecut la unele mai ieftine, care sunt de obicei mai periculoase. Deci consumul de droguri e mai degrabă un fenomen social.
„Multe dintre substanțele noi vin din China și India”
Alexis Goosdeel: E important să privim drogurile din ziua de azi prin prisma evenimentelor actuale, și nu prin prisma trecutului. Dacă definim consumul de droguri doar prin consumul de heroină, acesta a scăzut mult față de înainte. Un număr mare de oameni încă își mai injectează heroină. Dar dacă ne uităm la consum într-un sens mai larg, observăm o creștere uriașă a substanțelor oferite și consumate, iar potențialul unei probleme mai mari cu consumul de droguri în toată Europa există și astăzi.
Alexis Goosdeel: În primul rând, ceea ce am observat prin sistemul de avertizare rapidă este că multe dintre substanțele noi vin din China și din India. Unele sunt produse în Uniunea Europeană, dar majoritatea substanțelor vin în UE în containere mari, ceea ce e o schimbare mare a traficului față de acum 20 de ani. Problema este că, în primul rând, aceste substanțe erau necunoscute, așa că nu sunt trecute pe lista Convenției Națiunilor Unite, așa că nu sunt interzise oficial. De aceea avem acest sistem de alertă europeană. Folosind informațiile și analizele de risc, statele membre pot decide să interzică substanțe și să le controleze înainte ca acest lucru să fie făcut la nivel internațional.
„Provocarea e să investim în educație. Nu doar să le spunem copiilor ce să nu facă”
Alexis Goosdeel: Dacă le vorbești prea devreme copiilor despre droguri, în unele cazuri impactul poate fi negativ și le poate atrage atenția asupra unor lucruri despre care nu știau. În același timp, oricine care are copii adolescenți știe că sunt mult mai expuși nu numai la fumat și consumul de canabis, dar și la diferite pastile. Problema cu pastilele e că par curate. Mama și tata iau pastile, cei care sunt stresați iau pastile, cei care sunt deprimați iau pastile, unii sportivi iau pastile… Deci pare că toată lumea ia pastile. Problema e că nu știe nimeni ce e în aceste pastile.
Alexis Goosdeel: Provocarea e să investim în educație. Nu doar să le spunem copiilor ce să nu facă. E vorba de comportamentul sănătos, de cum abordăm viața. E vorba de sport, de nutriție, de relațiile din familie. Iar impactul negativ potențial al crizei economice, impactul negativ al pandemiei de Covid și, probabil, alt impact negativ al evenimentelor din Ucraina e că oamenii s-ar putea simți deprimați, vor resimți impactul negativ asupra sănătății mintale, adică oamenii ar putea fi mai disponibili să ia ceva ca să nu se mai simtă rău. Nu-i putem ajuta doar prin campanii de genul „Spune nu”. De aceea vorbim de politicile inclusive.
Partenerii noștri