- „Noi, cei de la USR PLUS nu știam despre aceste aspecte atunci când coaliția s-a format”
- „Nu am auzit de astfel de discuții”, a răspuns ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, întrebată dacă va fi remaniată de premierul Florin Cîțu
- „Valul 4 este cu tulpina Delta care are o contagiozitate foarte marte. Un nevaccinat transmite infecția cu tulpina Delta la 6-8 persoane”
- „35-37% din populația de peste 50 de ani este vaccinată. (…) 2,76% din copiii între 12 și 15 ani s-au vaccinat. 16,4% din copiii între 16 și 19 ani s-au vaccinat. Ministrul Educației va începe o anchetă pe vaccinarea cadrelor didactice”.
- „În funcție de evoluția pandemiei vom hotărî care sunt spațiile care vor necesita, pentru a avea accesul în ele, pașaportul covid. sunt anumite activități cu un risc mai mare, cum sunt restaurantele, discotecile, barurile, și sunt activități cu un risc mai mic, cum sunt sălile de teatru”
- „Există în coaliție un consens să fie stimulente pentru vaccinare: bonuri de masă pentru persoanele care se vaccinează de acum înainte și organizarea de loterii”
- „Avem pregătită o ordonanță prin care introducem vaccinarea în ambulatoriile spitalelor și vaccinarea la domiciliu efectuată de către medicii de familie care va fi plătită cu 50% mai mult”
- „Cheltuielile României cu vaccinul sunt, deocamdată, „confidențiale””
- Rapoartele pe tragediile din spitalul din Piatra Neamț, de la Institutul „Matei Balș” și spitalul „Victor Babeș” trebuie prezentate chiar de corpul de control al premierului Florin Cîțu.
„Cred că este responsabilitatea premierului să vină cu explicații care vor reuși să aducă mai multă claritate la ceea ce s-a întâmplat. Așa că cred că acolo trebuie insistat, de la dumnealui trebuie să aflăm mai multe date despre istoricul și ce a fost în urmă cu 20 de ani. Noi, cei de la USR PLUS nu știam despre aceste aspecte atunci când coaliția s-a format. Și cred că este o informație cu care premierul va trebui să revină și să clarifice mai atent. Consider ca ministru al Sănătății că acele programe care existau în Statele Unite încă din 2000 ar trebui să existe și la noi. Cred că trebuie să privim verde în față care sunt factorii de risc pe care-i avem pentru sănătate în acest moment în țară, și acei principali factori de risc să fie adresați inclusiv prin programe consistente de educație și de prevenție pentru a nu ajunge la stadiul de boală, dacă ne referim la consumul de alcool sau la consumul de substanțe. Asta mi se pare remarcabil și cred că trebuie să conștientizăm cu toții că trebuie să investim și în acest domeniu.
Avem o problemă în România cu consumul de alcool și cu cât mai repede o recunoaștem și luăm măsuri în sensul ăsta, cu atât mai bine va fi. Evident că dacă consumul de alcool se asociază și cu alte comportamente cum este urcatul la volan sub influența băuturilor alcoolice riscul și problema devine mai mare. Deci această problemă cu consumul de alcool este. Și în unele din zonele din România avem o problemă cu consumul de droguri. Aici trebuie să ne concentrăm din nou pe toate măsurile de prevenție pe care ne putem concentra”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, în emisiunea OFF/On The Record pe Aleph News.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a afirmat că, în prezent, coaliția de guvernare discută despre obligativitatea introducerii pașaportului COVID pe teritoriul național pentru accesul în anumite locații publice, dar măsura va fi dispusă doar în funcție de incidența și evoluția pandemiei în România:
„Toate măsurile de prevenție pe care le luăm de acum înainte în primul rând vor avea legătură cu rata de incidență. Atunci când cifrele vor crește cred că este important să fim mai responsabili și să aplicăm și alte măsuri pe lângă purtarea măștii în interior, distanțarea fizică și măsurile de igienă. În momentul acesta, cifrele încă arată rezonabil, se observă tendință de creștere dar încă arată rezonabil dar cred că trebuie să fim să mai aplicăm și alte mijloace de prevenție. În momentul ăsta, scenariile care se discută au mai degrabă legătură cu pașaportul covid, adică cel care certifică vaccinare, testare sau trecere prin boală, și avem în lucru împreună cu DSU o modificare legislativă prin care acest pașaport covid să poată fi utilizat și în interiorul țării, așa încât să creăm baza legală pentru verificarea acestui pașaport covid. Efectiv unde și cum vom implementa aceste măsuri de prevenție va depinde de evoluția pandemiei dar trebuie să fim pregătiți. În funcție de evoluția pandemiei să hotărâm care sunt spațiile care vor necesita, pentru a avea accesul în ele, pașaportul covid și care sunt activitățile. Evident că sunt anumite activități cu un risc mai mare, cum sunt restaurantele, discotecile, barurile, și sunt activități cu un risc mai mic, cum sunt sălile de teatru, poate acolo unde nu este neapărat o aglomerație foarte mare”.
Cum va stimula Guvernul vaccinarea în România? Prin bonuri de masă, loterii pe bani publici, introducerea vaccinării în ambulatoriu și vaccinarea la domiciliu, spune ministrul Sănătății.
„Putem da aceste măsuri de stimulare a vaccinării, cum sunt cele pe care le-am propus și pentru care există deja un consens la nivelul coaliției: acele bonuri de masă pentru persoanele care se vaccinează de acum înainte, organizarea de loterii. Da, valoarea pe care o estimăm pentru bonurile de masă este de aproximativ 100 de lei. Și cum se vor acorda ele efectiv? Unde mă duc?
Beneficiarii sunt cei care se vaccinează de acum înainte cu doză completă. Adică la prima doză de Johnson sau la a 2-a doză de Pfizer sau de Moderna, cele 3 principale vaccinuri care sunt utilizate în acest moment la noi în țară, persoana vaccinată va primi bonurile de masă în valoare de aproximativ 100 de lei, rămâne de văzut valoarea exactă… Noi așa plănuim, să le facem accesibile, prin Direcțiile de Sănătate Publică, tuturor centrelor de vaccinare. În momentul acesta, ne gândim la loterie nu neapărat la tombolă, așa încât să fie recompensați toți cei care s-au vaccinat de la începutul campaniei până acum. Urmează să discutăm cu instituțiile care pot organiza astfel de loterii, pentru că avem pe de o parte modelul loteriei bonurilor fiscale, pe de altă parte modelul implementat de Loteria Română, și atunci partea operațională urmează să fie agreată cu instituțiile. Impactul bugetar al acestor tombole care da, este din bani publici, trebuie să menționez că orice investiție, trebuie să o vedem ca pe o investiție în a vaccina o persoană, este mult, mult mai mică decât tratamentul pe care acea persoană trebuie să îl primească și costul tratamentului dacă ajunge în spital sau Doamne Ferește, dacă ajunge într-o secție de terapie intensivă. Deci nu cred că este o risipă, cred că este o investiție. Costul mediu al unui pacient internat în Terapie Intensivă poate să ajungă până la 20-22.000 de euro, al unui pacient infectat cu covid. Avem pregătită o ordonanță prin care introducem vaccinarea în ambulatoriile spitalelor, tocmai pentru a face foarte facilă vaccinarea pacienților cronici, cei care vizitează foarte des ambulatoriile pentru tratament, pentru consultații, pentru rețetele recurente. Și introducem și vaccinarea la domiciliu efectuată de către medicii de familie care va fi plătită cu 50% mai mult decât vaccinarea în cabinetul medical”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, în emisiunea OFF/On The Record pe Aleph News.
Ministrul Sănătății a prezentat pe Aleph News și care este în prezent situația vaccinării în România: „Cazurile sunt în creștere. Sunt peste 300 de cazuri pe zi. Suntem la începutul valului 4 al pandemiei. Cei mai afectați de valul 4 sunt nevaccinații. Persoanele vaccinate complet nu au de ce să se teamă. Este bine că avem peste 30% din vaccinați peste 40-5- de ani. Aspectul nefavorabil este că valul 4 este cu tulpina Delta care are o contagiozitate foarte marte. Un nevaccinat transmite infecția cu tulpina Delta la 6-8 persoane. (….) Vaccinarea trebuie accelerată la nivelul medicilor de familie și a celor din ambulatoriu. Accelerăm vaccinarea în școli, în rural vaccinăm cu echipe mobile. (…) 35-37% din populația de peste 50 de ani este vaccinată. (…) 2,76% din copiii între 12 și 15 ani s-au vaccinat. 16,4% din copiii între 16 și 19 ani s-au vaccinat. Părinții trebuie să știe că vaccinarea copiilor este sigură. Ministrul Educației va începe o anchetă pe vaccinarea cadrelor didactice. 70% dintre medici s-au vaccinat până acum cu o doză completă, 58% dintre asistenții medicali și 50% dintre infirmieri și brancardieri s-au vaccinat. (…) Vaccinarea la țară depinde de oamenii dornici de a ajuta din comunitatea locală. Am vaccinat și cu primari PSD, și cu primari PNL și cu primari USR PLUS”.
Despre reformele făcute, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat în emisiunea OFF/On The Record pe Aleph News că s-a ocupat de reforma resursei umane din sănătate, de investițiile în infrastructură, de utilizarea fondurilor publice de sănătate și crede că trebuie schimbată piramidă cheltuirii banului public în sistemul sanitar.
„Nu am auzit de astfel de discuții”, a răspuns ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, întrebată dacă va fi remaniată de premierul Florin Cîțu.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat pentru Aleph News că deocamdată cheltuielile României cu vaccinul sunt „confidențiale” iar contractele sunt „preferențiale” și spune că rapoartele corpului de control ale premierului pe tragediile din spitalul din Piatra Neamț, de la Institutul „Matei Balș” și spitalul „Victor Babeș” trebuie prezentate chiar de corpul de control al premierului Florin Cîțu.
Cum arată România în valul 4 al pandemiei?
Ioana Mihăilă: Din ce vedem, cazurile sunt în creștere, deja suntem la peste 300 de cazuri în ultimele zile, deci da, anticipăm că vor exista creșteri în continuare; suntem practic la începutul valului 4, diferențele pe care le observăm față de cele anterioare, pentru că sunt câteva, sunt legate mai degrabă de cine este cel mai afectat de acest val patru. Constatăm că marea majoritate a deceselor, dacă nu chiar toate, cele care survin cu tulpina Delta, apar la persoanele nevaccinate și atunci este o informație importantă că persoanele vaccinate cu doză completă nu au de ce să se teamă semnificativ de acest val patru, pentru că riscul lor de a fi internați în spital sau de a deceda de o complicație a infecției cu SARS COV 2 este foarte foarte redus.
Sorina Matei: Cât de periculos poate să fie pe teritoriul României acest val 4 în condițiile în care o bună parte din populația României nu este vaccinată complet?
Ioana Mihăilă: Sunt două mari modificări față de ce a fost în valul 3, cel care ne a și traumatizat cel mai mult. Una este că avem un anumit procent de persoane vaccinate, mai ales peste 40 – 50 de ani, unde procentul depășește 30% și asta este un factor de predicție favorabil, faptul că pornim de la o oarecare populație vaccinată și de asemenea porninm de la o incidență joasă.
De ce nu funcționează campania de vaccinare?
Ioana Mihăilă: Putem da aceste măsuri de stimulare a vaccinării, cum sunt cele pe care le am propus și pentru care există deja un consens la nivelul coaliției, acele bonuri de masă pentru persoanele care se vaccineaza de acum înainte, organizarea de loterii, așa cum putem, să o facem și mai ușoară și mai aproape de pacienți, vaccinarea. Și aici avem pregătită o ordonanță prin care introducem și vaccinarea în ambulatoriile spitalelor tocmai pentru a face foarte facilă vaccinarea pacienților cronici, cei care vizitează destul de des ambulatoriile pentru tratament, pentru consultații, pentru rețetele recurente și introducem și vaccinarea la domiciliu, efectuată de către medicii de familie, care va fi plătită cu 50% mai mult decât vaccinarea în cabinetul medical.
Cât de preocupat este Guvernul de vaccinarea românilor?
Ioana Mihăilă: Am avut ședințe de coaliție repetate, la care temele de discuție au avut legătură și au fost legate de această campanie de vaccinare.
Sorina Matei: Guvernul german în mod constant, cel puțîn o dată pe lună, ține o ședință specială dedicată campaniei de vaccinare și măsurilor și creșterii valului pandemic. Chiar acum câteva zile guvernul și cancelarul Merkel anunțând seară toate detaliile măsurilor pe care le ia guvernul, nu am văzut la Guvernul României ceva dedicat special anunțat pe această, nu numai campanie de vaccinare, dar și măsurile pentru a combate valul 4. Explicați-ne cu bonurile de masă, înțeleg că sunt 100 de lei?
Ioana Mihăilă: CNCAV-ul face zilnic aceste ședințe operative pentru organizarea campaniei de vaccinare și acolo participă membrii ai guvernului cu reprezentanți din ministerele care sunt implicate în organizarea vaccinării. Că să va răspund la întrebare, da, valoarea pe care o estimăm pentru bonurile de masă este de aproximativ 100 de lei.
Sorina Matei: Cum se vor acorda ele efectiv? Adică mă duc, dar unde mă duc?
Ioana Mihăilă: Beneficiarii sunt persoanele care se vaccinează de acum înainte cu doză completă, adică la prima doză de Johnson sau la a doua doză de Pfizer sau de Moderna, cele trei principale vaccinuri care sunt utilizate în acest moment la noi în țară, persoana vaccinată va primi bonurile de masă în valoare de aproximativ 100 de lei, rămâne de văzut valoarea exactă.
Sorina Matei: Indiferent de centrul unde merg să se vaccineze?
Ioana Mihăilă: Noi așa plănuim, să le facem accesibile prin direcțiile de sănătate publică, tuturor centrelor de vaccinare.
Pe banii cui vor fi stimulentele pentru vaccinare?
Ioana Mihăilă: Costul mediu al unui pacient internat în terapie intensivă poate să ajungă până la 20.000-22.000 de euro, al unui pacientul infectat cu COVID. Orice impact bugetar am avea, dacă ne gândim la impactul bugetar fie al bonurilor de masă, fie al loteriei, este extrem de mic dacă comparăm cu suferința bugetară pe care o avem în tratarea pacienților care ajung infectați mediu și sever la spital.
Sorina Matei: Apropo de strategia de vaccinare, de ce România a avut o altă strategie față de celelalte state? Sunt anumite state europene, vă dau exemplu Germania, dar nu numai Germania, care a insistat să își vaccineze categoriile de populație vulnerabilă. La noi nu s-a întâmplat, s-a deschis vaccinarea la un moment dat pentru toată lumea, cine vrea să se vaccineze, cine nu și vedem că destul de târziu ajungeți la o altă metodă pe care o practică deja de câteva luni alte state. Adică să se ducă statul acasă la om și să îl vaccineze. La noi nu s-a întâmplat până acum asta.
Ioana Mihăilă: Pe de-o parte este de menționat că vaccinarea s-a deschis pentru populația generală atunci când am avut suficiente doze de vaccin pentru a permite această deschidere și că în prevederea inițială s-a vaccinat personalul medical și medico sanitar și personalul din centrele rezidențiale, cel care avea riscul cel mai mare de a transmite boala, iar apoi s-au vaccinat un procent de două treimi, persoanele la risc, bolnavii cronici și persoanele de peste 65 de ani. Deci au fost aceste criterii de prioritizare, vaccinarea s-a deschis la populația generală când am avut suficiente doze de vaccinări, iar mersul spre a vaccina cât mai aproape de comunitate și acest lucru s-a întâmplat. Pe de-o parte centrele de vaccinare organizate au acoperit un mare procent al populației, practic toată populația urbană, dar și o parte din populația rurală. Și din aceste centre de vaccinare s-au mobilizat echipe mobile de vaccinare, care au ajuns în mediul rural. În plus, încă din primăvară este disponibilă vaccinarea la cabinetul medicului de familie, acoperirea cu medici de familie este considerabilă pe teritoriul României. Ce facem acum este să stimulăm medicul de familie să meargă el să vaccineze acasă prin acordarea acestui tarif cu 50% mai mare față de tariful din cabinet.
Cine s-a vaccinat până acum?
Ioana Mihăilă: La populația de peste 50 de ani rata vaccinării este undeva între 35 și 37%, este mică încă.
Sorina Matei: E mică pe toată țară. Să o luăm pe categorii, vaccinarea la copii, v-ați consultat cu părinții?
Ioana Mihăilă: CNCAV a avut consultările cu organizațiile de părinți. Vaccinarea la copii merge mai încet decât vaccinarea la adulți, dar să sperăm că o dată cu începerea școlii și vaccinarea la copii va funcționa mult mai bine.
Sorina Matei: De ce nu reușiți să convingeți părinții?
Ioana Mihăilă: Noi le transmitem părinților, așa cum am spus și la începutul emisiunii, mai ales acum cu noua tulpină Delta mai contagioasă și cu datele pe care le avem din celelalte țări, procentul de tineri și de copii infectați este mai mare. Este adevărat că este mai mare dacă ne referim la întreaga populație din care o mare parte este vaccinată, dacă ne referim la adulți și la vârstnici. De asemenea, începerea școlii va reprezenta un factor de risc pentru transmiterea mai eficientă a infecției la copii, din acest motiv e important ca părinții să își dea acordul și să faciliteze vaccinarea.
Sorina Matei: Cam câți din copiii României sunt vaccinați în acest moment?
Ioana Mihăilă: Dacă ne referim la copiii de 12-16 ani un procent mai mic, între 12 și 15 ani, 2,76 la sută, iar copiii cu vârstă între 16 și 19 ani, procentul este de 16,4 la sută, conform ultimei raportai CNCAV.
Sorina Matei: Asta înseamnă că trebuie să convingeți foarte clar părinții și să aveți consultări cu părinții.
Ioana Mihăilă: Asta înseamnă că părinții trebuie să fie conștienți că vaccinarea copiilor este sigură.
Accesul în malluri va fi condiționat de vaccinare?
Ioana Mihăilă: Cred că trebuie să fim pregătiți să aplicăm și alte mijloace preventive. În momentul ăsta scenariile care se discută au legătură cu pașaportul COVID, adică cel care certifică vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală și mai avem un lucru împreună cu DSU, o modificare legislativă prin care acest pașaport COVID să fie utilizat și în interiorul țării, așa încât să creăm baza legală pentru verificarea acestui pașaport covid. Efectiv unde și cum vom implementa aceste măsuri de prevenție va depinde de evoluția pandemiei, dar trebuie să fim pregătiți.
Sorina Matei: Adică este posibil să călcăm pe urmele Franței? Unde e chiar o decizie a Curții Constituționale, că pașaportul , acel presaniter, îți poate facilita intrarea într-un bar, într-un un restaurant, într-un cinematograf, într-o sala de fitness, într-un mall.
Ioana Mihăilă: În momentul acesta vrem să asigurăm cadrul legal, dar în funcție de evoluția pandemiei să hotărâm care sunt spațiile care vor necesita, pentru a avea accesul în ele, pașaportul COVID și care sunt activitățile. Bineînțeles că sunt activități cu un risc mai mare cum sunt restaurantele, discotecile, barurile și sunt activități cu un risc mai mic cum sunt sălile de teatru, poate, acolo unde nu este neapărat o aglomerație foarte mare, dar așteptăm să vedem cum evoluează pandemia înainte de a lua aceste decizii.
Are România o problemă cu certificatele false de vaccinare?
Ioana Mihăilă: Am înțeles că de atunci până acum sunt de fapt două cazuri care sunt cercetate, avem până ieri, în 12 august, un număr de 373 de adeverințe de vaccinare COVID care au fost predate către Poliția Română pentru a fi verificate, pentru că există această suspiciune de obținere frauduloasă.
Schimbă F. Cîțu ministrul Sănătății?
Ioana Mihăilă: Eu nu am auzit de astfel de discuții.
Cât au plătit românii din buzunar pentru vaccin?
Ioana Mihăilă: Cheltuielile Ministerului Sănătății și ale Casei au fost mult mai mari în ultimii doi ani pandemici, comparativ cu cei anteriori și atunci și resursele bugetare necesare sunt mai mari decât înainte.
Sorina Matei: Doamna Ministru, cât ne-a costat pe noi acest vaccin?
Ioana Mihăilă: Sunt date pe care conform acordurilor cu Uniunea Europeană și acordurilor semnate între Uniunea Europeană și firmele care furnizează vaccinul, deocamdată sunt confidențiale și eu aștept cu nerăbdare ca aceste date să iasă.
Sorina Matei: Da, dar sunt bani publici.
Ioana Mihăilă: Aștept să iasă de sub confidențialitate. Preocuparea, ce trebuie însă menționat este că aceste contracte sunt preferențiale și că prețurile cu care statele europene achiziționează vaccinuri sunt mai mici decât pentru statele non UE.
Când aflăm ce s-a întâmplat la Neamț, Balș, Babeș?
Ioana Mihăilă: Rapoartele controalelor pe care inspecția sanitară de stat le-a făcut în secțiile ATI au fost prezentate și le putem pune la dispoziția presei dacă ni se solicită. Nu este nimic confidențial aici. Unele dintre rapoartele corpului de control al ministrului au fost înaintate către organele de cercetare penală și atunci acest lucru nu îl putem face public. Și din câte rețin raportul corpului de control al premierului trebuie prezentată de către corpul de control al premierului, pentru a fi făcut public.
Sorina Matei: Deci trebuie să îl cerem la domnul Cîțu. Dar de exemplu, uitați, dacă vine valul 4, avem o creștere puternică, periculoasă, din nou cresc cazurile, veți mai folosi tirurile ATI de exemplu? Că au fost probleme și cu tirurile ATI.
Ioana Mihăilă: Există o etapizare a ce vom folosi în valul 4. Vom folosi preponderent secțiile bine dotate din spitale care au mulți specialiști care sunt capabili să trateze complicațiile infecției cu covid și aici vorbim despre acele spitale de monospecialitate, fie de boli infecțioase, fie de pneumologie, care au dus greul pandemiei, dacă ne referim la centrele mari.
Guvernarea României afectată de alegerile din PNL și USR PLUS?
Ioana Mihăilă: Cred că USR Plus până acum a dovedit că este un partid matur și competiția internă nu ne-a lăsat în niciun fel și nu ne-a afectat în niciun fel participarea la guvernare, așa că aici lucrurile mi se par sub control. Colaborăm bine și cu cei care au fost în USR și cu cei care au fost în Plus și obiectivele noastre comune, acelea de a face reforme pe perioada în care suntem la guvernare ne șterg potențialele diferențe sau potențialele divergențe.
Sorina Matei: Eu mă refeream și la partenerii de guvernare. Au fost măsuri pe care dumneavoastră v-ați dus și le-ați prezentat coaliției, și din anumite motive, mă refer la celelalte două partide, PNL și UDMR nu au fost de acord cu ele?
Ioana Mihăilă: În coaliție este vorba despre o negociere continuă. Măsurile pe care le propunem, unele sunt acceptate de coaliție, unele nu sunt acceptate de coaliție. Este și responsabilitatea noastră să venim cu soluții creative, dar există și situații în care lucrurile se împotmolesc și trebuie continuate negocierile și insistat pe anumite teme și cred că este și loc de îmbunătățire, dar lucrurile sunt funcționale.
„Scandalul Cîțu”, în opinia ministrului Sănătății din Guvernul F. Cîțu
Ioana Mihăilă: Cred că este responsabilitatea premierului să vină cu explicații care vor reuși să aducă mai multă claritate în ceea ce s-a întâmplat, așa că, cred că acolo trebuie insistat și de la dumnealui trebuie să aflăm mai multe date despre istoricul și ce a fost în urmă cu 20 de ani.
Sorina Matei: Credeți că a greșit că nu a făcut un full disclosure în momentul în care a devenit premierul României? Este premier în exercițiu.
Ioana Mihăilă: Noi, cei de la USR Plus, nu știam despre acest aspect, atunci când coaliția s-a format. Și cred că este o informație, din nou, cu care premierul va trebui să revină și să clarifice mai atent.
Sorina Matei: Vă întreb și ca Ministru al Sănătății pentru că dosarul pe care noi l-am publicat, dosarul penal din instanța americană, arată că premierul a fost introdus la momentul 2001, la vârsta de 28 de ani, în două programe, programul privind Drinkers Drivers și un program privind educația, privind substanțele, având în vedere incidentul care a fost pe teritoriul Statelor Unite și condamnarea dânsului. Considerați ca Ministru al Sănătății că în condițiile în care premierul nu a spus despre acest lucru, acum poate fi un exemplu pentru cetățeanul român? În ceea ce privește de exemplu condusul la volan.
Ioana Mihăilă: Consider, ca Ministru al Sănătății că acele programe care existau în Statele Unite încă din 2000 ar trebui să existe și la noi. Și cred că trebuie să privim verde în față care sunt factorii de risc pe care îi avem pentru sănătate în acest moment în țară și acei principali factori de risc să fie adresați inclusiv prin programe consistente de educație și de prevenție pentru a nu ajunge la stadiul de boală, dacă ne referim la consumul de alcool sau la consumul de substanțe. Asta mi se pare remarcabil și cred că trebuie să conștientizăm cu toții că trebuie să investim și în acest domeniu.
Sorina Matei: O ultima întrebare și părerea dumneavoastră sinceră. Ca expert, că sunteți medic, avem o problemă în România cu consumul de băuturi alcoolice la volan? Că am văzut ce s-a întâmplat și vara asta, și consumul de droguri? Că nu se prea discută în România despre consumul de droguri, deși vă spun că procurorii spun așa… în subteran, că este o problemă, un fenomen despre care nu se discută și poate chiar Ministerul Sănătății ar trebui să fie pionier în deschiderea acestei discuții foarte sincere cu populația României.
Ioana Mihăilă: Avem o problemă în România cu consumul de alcool și cu cât mai repede o recunoaștem și luăm măsuri în sensul acesta, cu atât mai bine va fi. Evident că dacă consumul de alcool se asociază și cu alte comportamente cum este urcatul la volan sub influența băuturilor alcoolice, riscul și problema devine mai mare. Deci această problemă cu consumul de alcool este și în unele din zonele din România. Avem o problemă și cu consumul de droguri, aici trebuie să ne concentrăm, din nou, pe toate măsurile de prevenție pe care ne putem concentra.