Publicistul Ion Cristoiu afirmă că respingerea în Parlament a Guvernului Cioloş a fost un mare noroc pentru liderul USR, deşi aparent este un mare eşec, deoarece i-a permis lui Dacian Cioloş să se afirme ca lider al Dreptei, total independent de Klaus Iohannis.

„Alegerile din USRPLUS i-au făcut lui Klaus Iohannis o mare surpriză prin victoria lui Dacian Cioloş. Preferatul lui era Dan Barna. Şi nu pentru că Dan Barna ar fi fost de slugărnicia lui Florin Cîţu, ci pentru că Dan Barna nu va reuşi niciodată să fie o vedetă a Dreptei, veritabil concurent al lui Klaus Iohannis.

Pentru Dacian Cioloş victoria n-a fost deplină. În conducerea colectivă a USR, sînt oamenii lui Dan Barna. Venit de la PLUS, un partid pînă atunci anexă a USR, pe Dacian Cioloş îl aştepta o luptă grea pentru a se impune ca preşedinte al USR. A avut noroc. Un noroc chior.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Lui Klaus Iohannis îi trebuia un Guvern care să cadă pe bune la prima trecere prin Parlament. Dacă desemnat era alt lider PNL decît Florin Cîţu, s-ar fi simţit imediat comedia.

Fără a sări calul precum Ludovic Orban, Dacian Cioloş s-a manifestat ca un lider de Dreapta, total independent de Klaus Iohannis. Fie şi din acest punct de vedere Dacian Cioloş merită aplauze. În toată această perioadă el a reuşit să ţină un echilibru perfect între respectul cuvenit şefului statului şi evitarea oricărui gest de slugărnicie.

Toate cîştigurile dobîndite de Dacian Cioloş în această perioadă s-ar fi făcut praf şi pulbere dacă Guvernul USR trecea în Parlament. Confruntat cu o Românie a unui stat eşuat, cu o minoritate în Parlament, cu boicotarea de către Sistemul lui Klaus Iohannis, Dacian Cioloş ar fi fost scos de la Putere după trecerea crizelor.

Şi nu numai de la Putere, dar şi din politică.

Norocul, marele lui noroc: A căzut în Parlament. Căderea în Parlament e un eşec doar aparent pentru Dacian Cioloş. În realitate e o mare victorie.”

Acest editorial este preluat de pe cristoiublog.ro