- Ion Cristoiu: Joi, 8 iulie 2021. Cînd nimeni nu se aştepta, la ora 10:30 apare pe surse informaţia că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare va fi revocat. La 11:00, ştirea se confirmă oficial. La 14:05 Klaus Iohannis semnează decretul de revocare
- Ion Cristoiu: Prin toate datele, evenimentul din 8 iulie 2021, aminteşte de Lovitura de guvern prin care, miercuri, 14 aprilie 2021, a fost revocat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.
- Ion Cristoiu: Cine e acum ţinta exerciţiului de forţă la scenă deschisă? Cum cine? Ludovic Orban. Ludovic Orban e preşedintele PNL. Preşedintele unui partid de guvernămînt e practic şeful Premierului cînd premierul e pus de partidul respectiv.
Publicistul Ion Cristoiu afirmă că revocarea din funcţie a ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, de către Florin Cîţua avut acceptul preşedintelui Iohannis şi că această decizie îl vizează de fapt pe liderul PNL, Ludovic Orban, care, dacă nu-i retrage sprijinul politic premierului, nu mai trebuie să rămână în cursa pentru şefia partidului deoarece îşi face rău şi sieşi şi celor care îl susţin.
Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
Joi, 8 iulie 2021. Cînd nimeni nu se aştepta, la ora 10.30 apare pe surse informaţia că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare va fi revocat. La 11, ştirea se confirmă oficial. La 14.05 Klaus Iohannis semnează decretul de revocare.
Prin toate datele, evenimentul din 8 iulie 2021, aminteşte de lovitura de guvern prin care, miercuri, 14 aprilie 2021, a fost revocat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Despre evenimentul de acum trei luni am publicat pe cristoiublog.ro mai multe comentarii şi am avut pe Aleph News mai multe intervenţii. Părăsind postura de comentator neutru, am luat atitudine faţă de Lovitura de guvern pusă la cale de Klaus Iohannis. I-am zis, pusă la cale de Klaus Iohannis, deoarece nici la vremea respectivă Florin Cîţu nu era altceva decît o băşică umflată de Klaus Iohannis cu pompa de la bicicleta pe care ajungea în tinereţe sub ferestrele, ca un balcon de Julieta, ale Răvăşitoarei. Era la mintea cocoşului că Florin Cîţu nu şi-ar fi permis în veci să-l ia prin surprindere pe Klaus Iohannis. Rapiditatea cu care Klaus Iohannis a semnat Decretul de revocare a lui Vlad Voiculescu, o rapiditate stupefiantă la un ins greoi în decizii, ca un dulap din fontă, mărturisea, dacă nu un ordin dat de Klaus Iohannis, atunci o intrigă pusă la cale împreună cu Florin Cîţu.
Lovitura de Guvern dată de Klaus Iohannis intra în conflict strident cu toate normele scrise şi nescrise ale democraţiei:
De la norma explicării cu orice preţ în spaţiul public a unei decizii pînă la norma potrivit căreia decide asupra revocării ministrului nu premierul, ci partidul care l-a desemnat în Guvern pe ministru.
Esenţa Scandalului în cazul Vlad Voiculescu
La alegerile parlamentare se prezintă mai multe partide. Fiecare cere votul cetăţenilor angajîndu-se că dacă va ajunge la Guvernare va face şi va drege. Acest Va face şi va drege e garantat de legea democraţiei potrivit căreia partidele cîştigătoare ajung la Guvernare. Şi fie singure, fie în Coaliţie, purced după investirea Guvernului la îndeplinirea făgăduielilor din timpul scrutinului. Îndeplinirea făgăduielilor se face prin parlamentarii partidului şi, mai ales, prin miniştrii partidului. De aceea unul dintre cele mai importante acte ale conducerii unui partid, după victoria în alegeri, e reprezentat de desemnarea miniştrilor din guvern ai partidului respectiv. În cazul unui Guvern de coaliţie – cum e cel de după parlamentarele din decembrie 2020 – miniştrii răspund de activitatea lor în guvern în faţa partidelor care i-au desemnat. Desigur, în cazul unui Guvern, chiar şi cînd nu e de Coaliţie, premierul e şeful echipei. Da, dar faţă de partidele care alcătuiesc Guvernul el nu e Şeful, Masculul, Dictatorul, ci doar Primus inter pares, şi, aşa cum scriam în comentariul din 16 aprilie 2021, „cu misiunea principală de a negocia cu celelalte partide deciziile importante, chiar dacă premierul aparţine unui partid”. Prin urmare, atît Florin Cîţu, cît şi Klaus Iohannis au încălcat grav normele democraţiei revocînd un ministru din partea unui membru al Coaliţiei fără acceptul partidului respectiv.
Evenimentul de joi, 8 iulie 2021, pare o repetare, ca şi cum ar fi fost tras la indigo, a evenimentului din 14 aprilie 2021.
Alexandru Nazare era ministrul de Finanţe din partea PNL. Conducerea colectivă a PNL, în frunte cu preşedintele partidului, Ludovic Orban, l-a desemnat pe Alexandru Nazare în postul de ministru al Finanţelor. Aceeaşi conducere l-a desemnat ca premier pe Florin Cîţu. După întîlnirea de la Cotroceni, Ludovic Orban, la vremea respectivă încă birjar la brişca preşedintelui, a susţinut că el şi preşedintele au căzut de acord asupra lui Florin Cîţu. Aşa o fi fost din punctul de vedere al democraţiei noastre de cîrnaţi şi caltaboşi. Din punct de vedere constituţional, Florin Cîţu a fost desemnat de conducerea colectivă a PNL.
Prin urmare, ca şi în cazul lui Vlad Voiculescu, Florin Cîţu trebuia să supună propunerea sa de revocare conducerii partidului care l-a desemnat pe Alexandru Nazare, PNL. Conducerea îi asculta argumentele şi lua o decizie. Dacă prin ea se accepta propunerea, aceeaşi conducere desemna înlocuitorul lui Alexandru Nazare. Această normă democratică n-a fost respectată de Florin Cîţu. El a trimis preşedintelui propunerea de revocare fără a o supune conducerii PNL. Ar fi fost normal, în aceste condiţii, ca preşedintele să-i respingă propunerea cerîndu-i să obţină acceptul conducerii PNL. Preşedintele s-a grăbit să semneze Decretul de revocare. Ca şi în cazul Vlad Voiculescu. Mărturisind limpede că, la fel ca şi în cazul Vlad Voiculescu, a dat o Lovitură de Guvern.
Deosebiri faţă de cazul Vlad Voiculescu
În cazul Vlad Voiculescu a avut loc o pregătire a opiniei publice pentru revocarea ministrului. Florin Cîţu şi-a exprimat nemulţumirea publică faţă de felul în care lucrează cu el Vlad Voiculescu. Timp de o lună aproape, împotriva lui Vlad Voiculescu s-a dus o campanie de presă evident regizată. Într-un fel, opinia publică se aştepta la revocare. Aceasta plutea în aer. De aceea nici n-a mai fost nevoie de prea multe explicaţii din partea lui Florin Cîţu. În cazul Alexandru Nazare aşa ceva nu s-a întîmplat. Practic, opinia publică a aflat mai întîi pe surse şi apoi oficial că Alexandru Nazare va fi debarcat şi, pînă să se dezmeticească bine opinia publică, decretul era semnat.
La vremea Loviturii de guvern, în cazul Vlad Voiculescu am scris că toate notele revocării au ţinut de intenţia evidentă a lui Florin Cîţu de a arăta URSPLUS că el e Masculul Alfa, Şeful şi, la o adică, dacă vrea, le dă lui Dan Barna şi Dacian Cioloş un bocanc în gură. Scriam că revocarea lui Vlad Voiculescu s-a vrut din partea PNL o dovadă că el, PNL, e şeful Coaliţiei.
Şi în cazul lui Alexandru Nazare s-au folosit toate datele exerciţiului de forţă, al demonstraţiei Eu sînt Şeful.
Data trecută, Klaus Iohannis a ţinut să arate URSPLUS că PNL face ce vrea în Coaliţie. A fost o încercare de forţă pe care USRPLUS a pierdut-o cu brio. După cîteva zile de curcănit, liderii USRPLUS s-au resemnat cu decizia abuzivă.
Cine e acum ţinta exerciţiului de forţă la scenă deschisă?
Cum cine?
Ludovic Orban.
Ludovic Orban e preşedintele PNL. Preşedintele unui partid de guvernămînt e practic şeful Premierului cînd premierul e pus de partidul respectiv. Fireşte, cazul Liviu Dragnea nu se mai poate repeta. Altfel spus, cînd şeful partidului nu e şeful Guvernului, el nu poate fi practic un superpremier, cum s-a întîmplat cu Liviu Dragnea. Ludovic Orban e şeful PNL, partidul care l-a desemnat pe Alexandru Nazare ministru. Ludovic Orban e şeful PNL, partidul care l-a desemnat premier pe Florin Cîţu. S-ar fi impus mai mult decît în cazul Vlad Voiculescu acceptul conducerii PNL la propunerea lui Florin Cîţu. Premierul n-a catadicsit nici să ceară consimţămîntul lui Ludovic Orban, şeful lui pe linie de partid. Iar Klaus Iohannis, deşi ştia că un ministru PNL trebuie supus votului PNL, a semnat revocarea. E limpede că asistăm la o demonstraţie de forţă. S-a urmărit de către Klaus Iohannis punerea la încercare a lui Ludovic Orban. Florin Cîţu i-a dat un bocanc în gură lui Ludovic Orban. Ar fi normal ca la această sfidare Ludovic Orban să convoace conducerea colectivă a PNL pentru a supune propunerea de retragere a sprijinului politic pentru Florin Cîţu?
O va face?
Fireşte că nu.
Reacţia sa la această sfidare făţişă a fost penibilă:
<Vreau să cred că nu e nicio legătură între faptul că Alexandru Nazare nu a apărut în poză şi a fost remaniat. Vreau să cred, deşi îmi e foarte greu, că nu e o răzbunare. (…)
Am fost anunţat de intenţia de remaniere. V-am spus legat de remaniere că în conformitate cu evaluarea mea ca preşedinte al PNL dar şi cu activitatea miniştrilor, eu ca preşedinte sunt mulţumit de activitatea miniştrilor PNL şi îi susţin. Ce m-a deranjat cel mai mult este faptul că a fost invocat acordul meu. Nu a avut acordul meu, nici al forurilor statutare ale PNL. La şedinţa coaliţiei domnul prim-ministru nu a fost prezent. (…)
În privinţa activităţii ministrului Finanţelor chiar avem motive de mândrie nu de remaniere.>
Aşadar, premierul din partea PNL, membru PNL, n-a catadicsit să ceară acordul partidului care l-a pus în fruntea Guvernului.
Nu catadicseşte nici să vină la şedinţele Coaliţiei de Guvernare, deşi prezenţa sa e obligatorie, deoarece la şedinţe Coaliţia decide în legătură cu actul de Guvernare.
Alexandru Nazare e un motiv de mîndrie şi nu de remaniere.
Toate aceste lucruri le spune nu un analist, nu un lider al unui partid de Opoziţie.
Le spune preşedintele partidului care face parte din Guvern.
Şi le spune cu o seninătate dezarmantă.
Păi dacă Alexandru Nazare a fost atît de bun încît e motiv de mîndrie pentru PNL, revocarea sa e o lovitură dată de premierul PNL guvernării PNL prin demiterea unui ministru valoros.
În faţa unei astfel de situaţii grave preşedintele PNL se mulţumeşte să-şi exprime amărăciunea.
Nu era normal să anunţe că va convoca de urgenţă forul de conducere colectivă pentru a discuta acţiunea lui Florin Cîţu?
Era normal.
Reacţia bleagă a lui Ludovic Orban, reacţie de om neputincios, care se mulţumeşte să-şi dea cu părerea, de parcă nici n-ar fi şeful PNL, e ceea ce a urmărit Klaus Iohannis.
Să arate prin asta celor din PNL că Ludovic Orban n-are nici o putere în ţara asta. Ludovic Orban îşi bazează rămînerea în cursa pentru şefia PNL pe imaginea de om care are ceva putere în ţara asta. Păi dacă Florin Cîţu, premierul PNL, şi-a permis să-l revoce pe un ministru PNL fără să-i ceară acceptul şefului de partid, ce-şi vor spune cei din PNL, care mai ezită să treacă în tabăra lui Florin Cîţu? Sîntem proşti dacă rămînem cu Ludovic Orban.
Florin Cîţu a dovedit că face ce vrea cu miniştrii PNL, fără să se teamă de Ludovic Orban. Ce politician român rămîne pînă la capăt cu perdantul?
Dacă nu convoacă Biroul Politic Naţional pentru a cere retragerea sprijinului politic lui Florin Cîţu, Ludovic Orban n-are nici un rost să mai rămînă în cursă. Îşi face rău nu doar sieşi. Face rău şi celor care au mai rămas în jurul său.
Aceştia vor avea de suferit pentru că n-au trecut de partea lui Florin Cîţu.”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro