- Ion Cristoiu: Premierul are la dispoziţie un întreg aparat care-i pregăteşte faptele, pînă şi cel de a merge la toaletă. Era imposibil ca acest aparat să neglijeze pe noul ministru al Apărării Naţionale.
- Ion Cristoiu: Şi atunci, de ce n-a venit Angel Tîlvăr? Pentru că premierul a zis să nu vină. Şi atunci de ce a spus Nicolae Ciucă, ditamai premierul, că l-a uitat acasă pe ministru? Pentru a da un semnal Armatei că noul ministru e un simplu buton pe care apasă (cînd nu merge la golf) Klaus Iohannis.
- Ion Cristoiu: După ce şi-a asumat Legile Educaţiei, în iulie 2022, Sorin Cîmpeanu a vorbit în public atît de mult despre ele încît la un moment dat mulţi au uitat că ele concretizau Măreţul Proiect România educată. Proiectul a trecut în plan secund. Şi nu din cauza lui Sorin Cîmpeanu. Ca şi în cazul lui Vasile Dîncu, din cauza lui Klaus Iohannis.
Ion Cristoiu: Premierul are la dispoziţie un întreg aparat care-i pregăteşte faptele, pînă şi cel de a merge la toaletă. Era imposibil ca acest aparat să neglijeze pe noul ministru al Apărării Naţionale.
Chiar şi eu am făcut haz de întîmplarea de tip gogolian cu uitarea acasă a noului ministru al Apărării, Angel Tîlvăr.
Lucrurile au stat aşa:
Luni, 31 octombrie 2022, Angel Tîlvăr a depus jurămîntul ca noul ministru al Apărării Naţionale. Rapiditatea cu care au decurs procedurile – conducerea PSD a votat dimineaţă propunerea, a trimis-o lui Nicolae Ciucă, acesta a expediat-o la Cotroceni, preşedintele a semnat Decretul la 18.50, la 20.30, propusul a depus jurămîntul – dă seamă de două adevăruri:
1) PSD nu l-a propus pe Angel Tîlvăr pînă n-a avut acceptul lui Klaus Iohannis. Sau mai bine zis, PSD a făcut propunerea pe care Klaus Iohannis a dat ordin să fie făcută.
2) În PSD, ca în toate partidele postdecembriste, deciziile se iau într-un cerc restrîns. Forumurile colective de conducere transpun în practică deciziile cercului restrîns. Marea masă a membrilor şi activiştilor habar n-au de ce se mai pune la fiert acolo Sus şi la Centru. Pariez că numirea lui i-a surprins pe mulţi PSD-işti.
Miercuri dimineaţa, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, au vizitat o fabrică de asamblare a camioanelor pentru Armată. Normal era ca şi ministrul Apărării Naţionale să fie prezent. Ar fi fost un prilej de a-şi face apariţia alături de cei doi premieri ai României (unul în acte şi celălalt de facto), dar şi de a intra în pîine. Ministrul Apărării a lipsit.
Întrebat, Nicolae Ciucă a declarat c-a fost vorba de o neînţelegere. El a crezut că ministrul a fost invitat de Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu, întrebat, a zis că Nicolae Ciucă trebuia să-l invite.
Aşa cum spuneam în debutul acestei scrieri, chiar şi eu m-am amuzat.
Ditamai ministrul să fie uitat acasă ca o poşetă pe bancheta unui tren de persoane.
M-am gîndit mai bine şi mi-am dat seama că nu era prilej de rîs.
Era prilej de nedumerire.
Premierul are la dispoziţie un întreg aparat care-i pregăteşte faptele, pînă şi cel de a merge la toaletă. Era imposibil ca acest aparat să neglijeze pe noul ministru al Apărării Naţionale.
Şi atunci, de ce n-a venit Angel Tîlvăr?
Pentru că premierul a zis să nu vină.
Şi atunci de ce a spus Nicolae Ciucă, ditamai premierul, că l-a uitat acasă pe ministru?
Pentru a da un semnal Armatei că noul ministru e un simplu buton pe care apasă (cînd nu merge la golf) Klaus Iohannis.
Angel Tîlvăr nu e chiar fiul ploii în politica noastră.
E parlamentar din 2004 pînă azi.
18 ani de membru al Parlamentului, după cele cinci valuri de alegeri parlamentare.
N-a ratat nici un nou Parlament.
În actuala legislatură a fost preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene şi Conducător al Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară NATO.
În aceste condiţii, ar fi fost normal ca Angel Tîlvăr să reacţioneze la incidentul din 2 noiembrie 2022, măcar printr-o postare pe facebook. N-a făcut-o. De la ieşirea în faţa presei din 31 octombrie 2022, după desemnarea de către PSD, a dispărut.
De ce?
Pentru că nici n-a apărut bine să se aşeze în fotoliul de ministru că au şi apărut în presă acuzaţii că doar a semnat teza de doctorat, în realitate ea fiind scrisă de o muzeografă de la Muzeul Vrancei. Dacă ar fi apărut în faţa presei, ar fi fost alergat cu întrebări despre Scandalul cu teza.
Domnul demnitar evită astfel de întrebări.
De ce?
Din acelaşi motiv pentru care nici azi, la o săptămînă la de la ivirea Scandalului, n-a avut o intervenţie publică menită a ne convinge că el e autorul tezei sau măcar c-a citit-o. E limpede că principalul argument pentru care a fost pus ministru a fost uriaşa disponibilitate de a sta în banca lui. Şi acest argument a fost decisiv în decizia lui Klaus Iohannis de a-l propune PSD să-l propună pentru funcţia de ministru.
Asta deoarece Klaus Iohannis nu mai vrea să aibă experienţa cu Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu a fost ministru între 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2022.
În toată această perioadă, dar mai ales după declanşarea Războiului din Ucraina, el s-a afirmat ca un ministru puternic, ca o personalitate, prin intervenţii numeroase în presă şi prin multe călătorii în străinătate.
La un moment dat, mulţi au început să se întrebe dacă nu cumva adevăratul şef al Armatei era Vasile Dîncu şi nu Klaus Iohannis. Şi asta nu din cauza lui Vasile Dîncu, ci din cauza lui Klaus Iohannis. Esenţa personalităţii lui Klaus Iohannis constă în consumul minim de energie ca preşedinte. Dacă s-ar trece la nivelul UE la o economisire cu 30% a energiei intelectuale, Klaus Iohannis s-ar putea mîndri că demult economiseşte nu 30%, ci 80%. Ghinionul României din 2004 pînă azi stă în faptul că Klaus Iohannis impune tuturor celor din subordine o astfel de prestanţă publică încît să nu-l eclipseze.
Vasile Dîncu n-a ţinut cont de asta. Şi ar fi trebuit să ţină dacă voia să rămînă ministru sau chiar să parvină la postul de premier.
Nicolae Ciucă a fost ministru al Apărării între 2019-2021. Timp de doi ani a ştiut cineva că e ministru al Apărării?
Nu.
Pentru că altfel îl eclipsa pe Klaus Iohannis.
Vasile Dîncu e victima acestei nenorocite politici a lui Klaus Iohannis de a impune celor din subordine să fie mai mediocri decît el.
O altă victimă a fost Sorin Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din fruntea ministerului după doar trei zile de scandal şi acesta mai degrabă un scăndăluţ decît scandal.
Nicolae Ciucă e acuzat de vreun an de plagiat şi nici vorbă să-şi dea demisia.
Pe mulţi demisia lui Sorin Cîmpeanu i-a surprins.
Pe mine, nu.
Intuiam că Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia forţat de Klaus Iohannis.
Pare de necrezut, nu-i aşa?
Dacă ne gîndim la o altă demisie, cea a lui Vasile Dîncu, vom înţelege că-i de crezut.
După ce şi-a asumat Legile Educaţiei, în iulie 2022, Sorin Cîmpeanu a vorbit în public atît de mult despre ele încît la un moment dat mulţi au uitat că ele concretizau Măreţul Proiect România educată. Proiectul a trecut în plan secund. Şi nu din cauza lui Sorin Cîmpeanu. Ca şi în cazul lui Vasile Dîncu, din cauza lui Klaus Iohannis.
Deşi era vorba de legile care concretizau România educată Klaus Iohannis n-a ieşit în public să le susţină. A intrat în funcţiune economisirea de energie. Cei din jur i-au şoptit că Legile Educaţiei au pus în umbră Proiectul România educată. Şi că Sorin Cîmpeanu l-a pus în umbră pe el, Klaus Iohannis.
Urmaşa lui Sorin Cîmpeanu e consiliera Ligia Deca. De la instalare ea a dispărut în ceaţă. Faţă de Sorin Cîmpeanu strădania de a fi mediocră cu orice preş se vede de la o poştă.
Dacă ne gîndim la numirea lui Angel Tîlvăr ne putem explica dezastrul care a fost şi este preşedinţia lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis nu vrea ca în jurul lui să crească arbori mai înalţi ca el.
Din nenorocire, el nu e arbore.
El e o tufă.
Şi toţi cei din subordine trebuie să fie nişte tufiţe.
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro