Ion Cristoiu: E Dosarul Afacerii Ursul Arthur secret de stat?!

• Ion Cristoiu afirmă că uciderea ursului Arthur este o operaţiune prin care prinţului i s-a organizat o vânătoare de trofeu şi nu eliminarea unei ursoaice agresive.
• Publicistul susține că existenţa unei astfel de diversiuni ar fi pusă sub semnul întrebării dacă Ministerul Mediului ar posta întregul dosar.
• Cristoiu: Dacă s-ar fi publicat întreg dosarul ne-am fi dat seama din adresa Asociaţiei dacă era vorba de un urs sau o ursoaică.

Ion Cristoiu afirmă că uciderea ursului Arthur este o operaţiune prin care prinţului i s-a organizat o vânătoare de trofeu şi nu eliminarea unei ursoaice agresive, susţinând că existenţa unei astfel de diversiuni ar fi pusă sub semnul întrebării dacă Ministerul Mediului ar posta întregul dosar.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Luni seara, la emisiunea sa de pe Aleph News, Marius Tucă a prezentat în exclusivitate mai multe documente din Dosarul a ceea ce s-ar putea numi uciderea unui urs dintr-o specie protejată de un vînător de trofee, pe numele său Emanuel Prinz von und zu Liechtenstein. Am comentat prin Zoom aceste documente ca invitat al emisiunii. Le-am postat pe cristoiublog.ro. Le-am comentat atît în Jurnalul meu video, cît şi în emisiunea de pe Aleph News, Gîndurile lui Cristoiu.

Pentru a înţelege valoarea acestor documente se cer cîteva amănunte din procesul deosebit de complicat al eliminării unui urs agresiv dintr-o specie protejată de Lege. Aşa cum ne-au arătat multe ştiri şi reportaje, Ursus arctos (Ursul brun) e o specie de urşi protejaţi de lege în România. Pe planetă nu e singurul caz de animal protejat de Lege. Acolo unde o specie e pe cale de dispariţie, vînarea e strict interzisă. Cum însă în unele locuri animalul protejat (Leopardul, de exemplu) provoacă pagube localnicilor – se poate obţine o derogare de la Lege. Nici vorbă însă să se obţină derogare pentru femelă cu pui. Cum însă derogarea poate fi folosită pentru a permite vînătoarea de tip trofeu, procedurile de obţinere a derogării sînt deosebit de complicate.

Ursul brun a fost acuzat, mai ales în zona Covasna-Harghita, că, din motive care ne scapă, părăseşte pădurea în căutare de hrană şi atacă gospodăriile localnicilor. Într-un asemenea caz, după ce-a epuizat toate mijloacele de a-l alunga fără să-l rănească, localnicul se poate plînge AVPS de pe plan local. Sînt două soluţii prin care ursul agresiv poate fi înlăturat. Prin relocare (e prins şi mutat într-o altă zonă) sau prin împuşcare, denumită ipocrit extragere. În cazul femelei cu pui e permisă doar relocarea. Amîndouă soluţiile depăşesc competenţele locale. Soluţia aparţine Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor care, sesizat cu plîngerea ajunsă la el pe cale ierarhică, emite un ordin de derogare de la Lege pentru animalul care face probleme desemnat prin sesizare şi identificat de AVPS de pe plan local. Ordinul respectiv e publicat în Monitorul Oficial. Aşa s-a întîmplat în cazul de la Ojdula. Pe baza Ordinului Agenţia pentru protecţia mediului de pe plan judeţean emite o autorizaţie de extragere a exemplarului pentru care s-a obţinut derogarea. Se înţelege că derogarea vizează exclusiv animalul şi nu vînătorul. Precizez asta, deoarece pe parcursul Scandalului s-a folosit şi expresia Prinţul a avut derogare de la Lege ca să împuşte un urs, de parcă el, ca persoană, ar fi căpătat deodată un drept de a vîna urşi protejaţi de Lege.

Potrivit documentelor primite de Marius Tucă, postate şi comentate de mine, trecute sub tăcere de restul presei, pe 8 ianuarie 2021 numitul Berszan Gheorghe din Ojdula, judeţul Covasna, a înaintat AVPS Botoş din Ojdula o sesizare privind pagubele produse de o ursoaică cu pui. Distinsa i-ar fi luat 7 oi şi 5 capre. Toate eforturile sale de a o alunga cu mijloace paşnice s-au dovedit zadarnice. Ursoaica venea în fiecare noapte ca să-l agreseze.

Ancheta de la faţa locului arată că necazurile cu ursoaica ale localnicului au avut loc în iulie 2020. AVPS Botoş conchide că ursoaica trebuie lichidată. Pentru asta are nevoie de un ordin al Ministerului, publicat în Monitorul Oficial.

Ca urmare a adresei trimise de Asociaţie pe 22 ianuarie 2021 Ministerului şi înregistrate pe 26 ianuarie 2021 cu nr. R/ 2048, pe 17 februarie 2021, sub semnătura secretarului de stat Iulian Octavian Stana, se comunică şefului AVPS Botoş acceptul cererii de derogare de la Lege în chestiunea Ursoaicei.

Aici intervine o ciudăţenie. Deşi localnicul se plînge de o ursoaică cu pui, documentul aprobă împuşcarea (nu relocarea, pentru că Asociaţia a cerut împuşcarea) unui ‘exemplar de urs brun’. Chiar din primele rînduri aflăm că Asociaţia s-a referit nu la o ursoaică, ci la un urs brun. Dacă s-ar fi publicat întreg dosarul ne-am fi dat seama din adresa Asociaţiei dacă era vorba de un urs sau o ursoaică. Anticipînd, se cuvine a menţiona că în scrisoarea adresată presei austriece Prinţul susţine ferm c-a împuşcat o ursoaică agresivă. Documentul înregistrat R/2048 din 17 februarie 2021, comentat de mine în mai multe rînduri, conchide:

„Avînd în vedere cele prezentate mai sus şi ţinînd cont de:

– punctul de vedere comun, al comisiei constituite din reprezentanţii agenţiei pentru protecţia mediului, APM Covasna (nr. 773/08.02.2021) şi cei ai Comisariatului Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu (nr. 165/08.02.2021), desemnaţi prin decizie a conducătorului structurii teritoriale, respectiv prin decizia comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu, la propunerea comisarilor şefi;

– procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor, ataşate la dosar;

– sesizarea cu nr. 26/08.01.2021, prin care un cetăţean al localităţii Ojdula semnalează prezenţa în jurul locuinţei a unui exemplar de urs brun, cu comportament agresiv;

În interesul sănătăţii şi securităţii publice, precum şi pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturii agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri, vă transmitem acordul pentru recoltarea unui exemplar de urs brun, de pe raza fondului.>

Din cîte se vede acordul pentru împuşcarea exemplarului cu probleme se bazează pe un întreg dosar. Din acest dosar, presei i s-a oferit doar sesizarea localnicului. Există şi celelalte piese? Dacă da, de ce n-au fost puse pînă acum pe internet? Joi seara, la Marius Tucă Show intervenind în direct, Ministrul Mediului a promis (la semnalarea mea) că vineri, 7 mai 2021, toate piesele din Dosar vor fi postate pe internet. Pînă acum, vineri, ora 12 noaptea, ele nu fuseseră postate. Postarea întregului dosar e vitală pentru lămurirea cazului. S-ar vedea astfel din adresa Asociaţiei dacă e vorba de o ursoaică sau de un urs şi, dacă e vorba de un urs, cum se explică deosebirea dintre plîngere şi adresă.

În astfel de cazuri, Statul român e obligat să prevadă măsuri menite a elimina posibilitatea ca în realitate să fie împuşcat un alt exemplar, decît cel pentru care s-a dat aprobare. Documentul emis de Ministerul Mediului ţine să reamintească AVPS Botos că după extragere trebuie să trimită pe cale ierarhică dovezi menite a arăta că <exemplarul de urs solicitat> a fost ucis şi nu un altul:

<În termen de trei zile lucrătoare de la comunicarea acordului autorităţii centrale pentru protecţia mediului, gestionarul are obligaţia de a solicita autorizaţia de capturare/recoltare.

Menţionăm faptul că, în conformitate cu art. 4 alin. 1 din OM 724/2019 «Gestionarii fondurilor cinegetice care au recoltat sau capturat exemplare în baza derogării stabilite prin prezentul ordin au obligaţia să transmită autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului, de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare/recoltare, un raport cu privire la acţiunea derulată, în termen de 7 zile de la data capturării/recoltării».

Raportul va fi însoţit de documente, material foto/video, etc prin care faceţi dovada identificării şi monitorizării exemplarului de urs brun solicitat, precum şi locaţia exactă a recoltării acestuia>.

Aceste documente trebuie să existe la dosar. De ce nu e publicat dosarul? Pe baza adresei primite de la Minister, AVPS Botoş obţine de la APM Covasna Autorizaţia nr. 1 din 18 februarie 2021 valabilă pînă la 19 aprilie 2021 de împuşcare a ursoaicei. Autorizaţia reia obligaţiile AVPS Botoş de după derularea acţiunii. Potrivit autorizaţie e vorba de <un exemplar de urs (Ursus arctos).”

Chiar dacă Autorizaţia este valabilă din 18 februarie pînă în 19 aprilie 2021, te-ai aştepta ca membrii AVPS să purceadă de îndată la eliminarea exemplarului pe care localnicul l-a pîrît ca fiind un pericol pentru el, pentru familia sa şi pentru vitele sale. AVPS înseamnă Asociaţia de vînătoare. O asociaţie de vînătoare e alcătuită din vînători, se înţelege. Aprobarea a fost cerută pentru ca ei, membrii Asociaţiei, să scape localitatea Ojdula de un Duşman de moarte. Altfel spus ca ei să poată împuşca ursul din punct de vedere legal.

Fiecare zi care trecea aducea cu sine noi pagube localnicului.

Contrar aşteptărilor, membrii Asociaţiei nu purced la pîndirea exemplarului pentru a-l elimina. Ei aşteaptă pînă pe 12 martie 2021 cînd la Ojdula ajunge din Austria Emanuel Prinz von und zu Liechtenstein. Acesta obţine de la Asociaţie o Autorizaţie de vînătoare individuală la 12 martie 2021, valabilă doar pînă pe 16 martie 2021.

Documentul permite Prinţului să vîneze la fondul de vînătoare 25, denumit Ojdula, locul FV. 25, în prezenţa organizatorului de vînătoare Palko Tamas, un număr de 1 (un) exemplar din specia Urs. La punctul sex al ursului se lasă loc gol. Normal era să fie precizat.

Pe 12 martie 2021 Prinţul purcede la pîndire. Eşuează, pentru că exemplarul nu vine, şi pe 13, la o nouă pîndă, are noroc. Potrivit scrisorii trimise presei austriece de către Prinţ animalul a apărut la 200 de metri de primele case. După împuşcare, Prinţul pleacă acasă. Avea motive să se grăbească. Austria era pe lista ţărilor pentru care era permisă şederea în România fără carantină doar 72 de ore. Autorizaţia o avea pînă pe 16 martie 2021. Şi dacă animalul nu venea pînă pe 16 martie 2021? Prinţul susţine c-a venit la Ojdula ca să-i ajute pe localnici să scape de pericol. Cei din Ojdula rămîneau cu pericolul pe cap, iar bunul samaritean rămînea fără fapta bună.

Ordinul, ca şi Autorizaţia cer AVPS să trimită mai multe documente menite a dovedi că ursul pîrît şi nu altul a fost ucis.

Toate documentele se găsesc la Dosarul aflat la Minister. Din aceste documente, presa a beneficiat doar de Raportul asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute Nr. 7 din data de 13 martie 2021.

Raportul precizează clar că sexul animalului împuşcat e Masculin. Documentul are şi punctele: Evaluarea trofeelor în punct C.I.C.: 592,80 şi Destinaţia trofeelor şi a părţilor din corp (carne) după recoltare: La vînător.

Ar fi fost normal ca Raportul să se concentreze pe dovedirea faptului c-a fost extras animalul din aprobare. Din cîte se vede, el se concentrează pe sublinierea Trofeului care e exemplarul ucis. Alte două documente se intitulează Fişa de evaluare a trofeului – craniu de urs şi Fişa de evaluare a trofeului – blană de urs brun (Ursus arctus).

Amîndouă documentele ţin să precizeze că Trofeul deţinut de Emanuel Prinz von und zu Liechtenstein este evaluat la 592,80 de puncte. Nu mă pricep la vînătoare. De aceea îmi permit să observ (riscînd să greşesc) că AVPS Botoş arată o mult mai mare preocupare de a-i da Prinţului la mînă o ţidulă prin care să se laude c-a vînat un urs cu o valoare de excepţie ca trofeu (600 e punctajul maxim) decît să arate că operaţiunea s-a desfăşurat în condiţiile cerute de lege. Celelalte documente din Dosar sînt ţinute la secret. De aceea nu se poate şti ce a împuşcat Prinţul.

Pe 5 mai 2021, izbucneşte în România scandalul iscat de dezvăluirea că Prinţul a împuşcat nu animalul pîrît, ci un exemplar de trofeu, ursul Arhtur, ascuns în inima pădurii.

Solicitat de presa austriacă, Prinţul refuză să dea amănunte.

Abia pe 7 mai 2021, după ce presa internaţională l-a acuzat de crimă împotriva naturii şi în România se anunţă o investigaţie de braconaj, Prinţul catadicseşte să răspundă presei austriece. Nu presei române şi prin asta opiniei publice de la noi (deh, noi sîntem babuini pentru el!), ci presei austriece. În scrisoare el susţine c-a împuşcat o ursoaică agresivă şi nu ursul trofeu.

S-a văzut în scrisoarea din 7 mai doar o încercare a Prinţului de face faţă acuzaţiilor de criminal de mediu din presa internaţională.

Eu nu cred că-i doar atît.

Regizorii din România ai Operaţiunii Un trofeu pentru Omul nostru din Austria i-au cerut să facă asta, mai precis să susţină c-a împuşcat exemplarul care dădea bătăi de cap localnicilor. Evident, fără a răspunde la întrebări elementare, cum ar fi de exemplu, de ce a fost nevoie de el, din Austria, ca să fie împuşcat un urs dintr-o localitate cu o Asociaţie de vînători. Prin negarea c-a împuşcat un urs trofeu (deşi Raportul spune clar că e vorba de un urs trofeu), Prinţul elimină din discuţie acuzaţia că România a fost tratată ca o colonie (periculoasă pentru regimul Iohannis, văzut de mulţi români ca unul al slugărniciei umilitoare în faţa cancelariilor occidentale) şi în acelaşi timp introduce în dezbatere un element diversionist, gen Nu cumva cei din Ojdula au falsificat documentele pentru a-l încrimina pe bietul Prinţ?

Toată această Diversiune a Regizorilor din România (cei care i-au organizat Prinţului Obţinerea Trofeului) ar fi pusă la îndoială dacă Ministerul Mediului ar posta pe Internet Dosarul Ursului Arthur.

Dosarul e secret de stat.

Cine şi de ce are interesul ca Dosarul să nu fie dat publicităţii?”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.