• Sub puterea unei broșuri despre Văratec, scrisă de monahia Elena Simionovici, Daniil Sihastru ar fascina pe un străin, un occidental. Are toate datele unui personaj din Urzeala tronurilor: 20 de ani de schimnicie în chilia de la Putna săpată în piatră; duhovnic al lui Ștefan cel Mare, făcător de minuni.
• Mi se confirmă teza unei Istorii românești din care s-ar putea face un serial fantasy. Ce poate fi mai fantasy decît un schimnic care-i spune viitorului cel mai mare domn al Moldovei că va fi Domn? La Neamț se află Icoana Fecioarei Maria făcătoare de minuni.
• Discut despre nevoia de a folosi în predarea Istoriei povestea, chiar telenovela. Pînă la urmă, Istoria e un mare prozator. Ce imagini poți deștepta într-un elev povestindu-le despre Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Neamț.

Daniil. Ajuns în fine la BAR, îl văd pe Răzavan Theodorescu (text scris pe vremea cînd distinsul savant trăia) la locul său de mulți ani, în ultimul rînd, în partea opusă celui ocupat de mine. Academicianul e un mare specialist în Istoria medievală a României. Înainte de a-mi ocupa locul, mă abat pe masa lui. Îi spun c-am fost în Moldova de Sus și că am descoperit, în postură de turist străin, cît de interesantă e această parte a lumii. Depinde însă cum o prezinți. Uite, îi spun, sub puterea unei broșuri despre Văratec, scrisă de monahia Elena Simionovici, Daniil Sihastru ar fascina pe un străin, un occidental. Are toate datele unui personaj din Urzeala tronurilor: 20 de ani de schimnicie în chilia de la Putna săpată în piatră; duhovnic al lui Ștefan cel Mare, făcător de minuni. Secvența cu Ștefan cel Mare venind la chilie, descrisă magistral în Frații Jderi, apare astfel în broșură:

„Întîmplîndu-se grabnică moarte domnului ţării Bogdan Voievod în anul 1452, fiul lui, Ştefan, cu greu a scăpat de primejdie. Deci, auzind de nevoinţa şi minunile sfîntului Daniil Sihastrul de la Putna şi fiind în grea strîmtoare, a fost călăuzit de Duhul Sfînt la chilia lui. Aici poposind cîteva zile, şi-a mărturisit cugetele înaintea cuviosului, a primit de la el dezlegare de păcate şi multe cuvinte de mîngîiere. Apoi liniştindu-i sufletul, marele sihastru l-a binecuvîntat, s-a rugat pentru dînsul, i-a proorocit că în curînd va fi fi domn al Moldovei şi l-a eliberat cu pace.”

Ulterior, Ștefan Cel Mare devine domn al Moldovei și-și face din Daniil duhovnic. Pe lîngă regretul (tîrziu) că n-am insistat să mergem la Chilia sihastrului, nu departe de Putna, mi se confirmă teza unei Istorii românești din care s-ar putea face un serial fantasy. Ce poate fi mai fantasy decît un schimnic care-i spune viitorului cel mai mare domn al Moldovei că va fi Domn? La Neamț se află Icoana Fecioarei Maria făcătoare de minuni. Ce materie pentru mai multe episoade dintr-un serial românesc de tip Urzeala tronurilor!

Tot cu academicianul discut despre nevoia de a folosi în predarea Istoriei povestea, chiar telenovela. Pînă la urmă, Istoria e un mare prozator. Ce imagini poți deștepta într-un elev povestindu-le despre Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Neamț. I-a fost dăruită lui Alexandru cel Bun de Împăratul Bizanțului Ioan al VIII-lea Paleologul în 1429. I se mai spune și Lidianca, deoarece e o copie a unei icoane pictate printr-o minune pe un stîlp al Bisericii Lida din Israelul de azi. În 665, Sfîntul Gherman al Constantinopolului a văzut la Sfîntul Mormînt icoana și a pus să i se picteze o icoană exact ca asta, iar pe verso să fie pus chipul Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, originar din Lida. Împăratul Bizanțului i-a dat-o domnitorului român pentru a o proteja de persecuțiile împotriva icoanelor. Dar pictarea pereților exteriori ai mînăstirilor. Ce stări sufletești vor fi avut cei care au pictat draci și îngeri și pe El, Mîntuitorul? Academicianul îmi atrage atenția asupra relațiilor dinrtre Bizanț și Moldova lui Alexandru cel Bun. Cum au ajuns icoanele de la Bizanț la Suceava? N-ar fi chiar drumul lor un subiect de film fanacy?

*

Notă. Ura lui Arghezi față de cler dă naștere – am mai notat – sclipirilor de geniu al pamfletului. Iată un exemplu:

„Jilțul sfîntului Gherasim va fi mobilat cu persoana vehement pîntecoasă a domnului Calist Botoșeneanul, arhiereu care a luat cuvîntul lui Dumnezeu «Crește-ți și vă-nmulțiți» pe șleau, crescînd în contur și înmulțindu-se în mahalalele Bucureștilor cu stăruința simpaticilor gîndaci de restaurant.” (Tudor Arghezi, Doi episcopi noi, în Facla, 11 februarie 1912).

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Citește și

• Delegațiile din SUA și Rusia încep negocierile de pace la Riad. „Zelenski va lua parte la discuții”, spune Trump
• Telefobia este vindecată la Nottingham College: Cum arată cursurile pentru tinerii care se tem de a vorbi telefon
• Lupii revin în Scoția: Experții au găsit soluția ecologică pentru salvarea pădurilor