Ion Cristoiu: Istoria e scrisă de hărţile turistice şi mai ales de ghiduri

• Ion Cristoiu: Cazul Caracalla readuce în discuţie eterna chestiune a felului în care sînt ştiuţi azi actorii marelui spectacol al trecutului. Evident, au rămas în memoria colectivă cu deosebire Răii, Monştrii: Caligula, Nero, Domiţian, Commodus.
• Ion Cristoiu: Omului de azi i se oferă însă la nivel planetar mii de nume de personaje despre care manualele spun c-au dus istoria mai departe apăsînd pe pedalele bicicletei întruchipate de evenimente importante.
• Ion Cristoiu: Pe care dintre ele le reţine omul de azi? Indiscutabil pe cele legate de locurile prin care umblă ca turist planetar. Din acest punct de vedere, cel mai tare manual de Istorie e o hartă turistică a unei localităţi.

Dintre împăraţii romani îmi atrage atenţia şi Caracalla, pe numele său adevărat, Caesar Marcus Aurelius Severus Antoninus Pius Augustus. I s-a zis Caracalla, şi aşa i-a rămas porecla, după mania de a purta o tunică scurtă, strînsă pe corp, cu glugă, lungă pînă la pămînt, numită Caracallus. Ca şi Caliguala, Caracalla, fiul lui Septimiu Sever, a domnit doar şase ani, din 211-217, pînă cînd a fost ucis de garda de corp, Iulius Martialis, în timp ce-şi dădea jos pantalonii, ca să se uşureze, a rămas în Istorie prin poreclă. A fost un împărat dement, de o cruzime stupefiantă, obsedat de Alexandru Cel Mare, asasinul fratelui refugiat în braţele mamei, Iulia Domna. Cu toate acestea e unul dintre cei mai cunoscuţi împăraţi prin numele de Caracalla dat termelor Caracalla, de la Roma. Chris Scarre, în Chronicle of the Roman Emperors: the Reign-by-Reign Record of the Rulers of Imperial Rome, apărută la Londra în 2012, scrie în finalul prezentării lui Caracalla:

„Căutînd o trăsătură caracteristică pentru domnia lui Caracalla, nu ne gîndim nici la extinderea cetăţeniei, nici la reputaţia sa de om crud, ci la impresionantele terme pe care le-a construit la Roma, Chiar şi în ruine, băile sale rămîn, pînă azi, unul dintre cele mai impresionante monumente care sunt dovadă a puterii Imperiului Roman.”

Cazul Caracalla readuce în discuţie eterna chestiune a felului în care sînt ştiuţi azi actorii marelui spectacol al trecutului. Evident, au rămas în memoria colectivă cu deosebire Răii, Monştrii: Caligula, Nero, Domiţian, Commodus.

Omului de azi i se oferă însă la nivel planetar mii de nume de personaje despre care manualele spun c-au dus istoria mai departe apăsînd pe pedalele bicicletei întruchipate de evenimente importante. Pe care dintre ele le reţine omul de azi? Indiscutabil pe cele legate de locurile prin care umblă ca turist planetar. Din acest punct de vedere, cel mai tare manual de Istorie e o hartă turistică a unei localităţi. Parcurgînd-o, turistul află de existenţa unor personaje despre care nu ştia mai nimic. Un asemenea personaj e Caracalla. Acesta a avut norocul ca Termele sale să reziste timpului sub formă de ruine. Turistul, cu harta Romei în faţă, citeşte: Termele lui Caracalla. Şi află astfel, dacă le vizitează, c-a fost un împărat pe numele său Caracalla. Chiar dacă nu le vizitează, tot îşi va aminti de Caracalla, în genul, Caracalla, Caracalla, de unde dracu ştiu eu numele ăsta? Cum de unde? De la Termele lui Caracalla. Sînt avantajaţi astfel în Istorie cei care au avut norocul ca marile lor construcţii să reziste timpului. Tiberiu e ştiut la Capri nu prin Vila Jovis, desemnînd palatul său de pe colţ de munte, ci prin Bagno di Tiberio, ruinele unei construcţii aparţinînd lui Octavian, Palatul de la Mare, doar îmbunătăţităr de Tiberiu. Pe harta turistică a Romei dai peste nume precum Termele lui Diocleţian, Columna lui Traian, Arcul lui Constantin, Templul lui Hadrian, Porticul Octaviei, Teatrul lui Marcellus, Mausoleul lui August. Unele amintesc numele celui care le-a construit. Altele numele celui căruia i s-a dedicat monumentul: Porticul Octaviei, Teatrul lui Marcellus. Porticul Octaviei e din acest punct de vedere o aberaţie a istoriei. Octavia e sora lui Octavian, fiinţa nefericită din serialul Rome, care o imită pe maică-sa în plin exerciţiu de orgasm. A rămas în istorie ca nevasta pe care Marc Antonio o părăseşte public pentru Cleopatra. Porticul i-a fost ridicat de frate-său, Octavian Augustus. Călătorul de azi reţine însă numele Octaviei.

O serie de monumente sînt tot atîtea nedreptăţi ale posterităţii turistice. Pantheonul a fost ridicat de Agrippa şi desăvîrşit de Hadrian. Pe hartă nici Agrippa, pe care mi-l amintesc şi în postură de soţ vîrît pe gît Iuliei de către Octavian, taică-său, nici Hadrian, nu sînt amintiţi. Colosseumul a fost construit de Vespasian. Pe hartă vei da însă peste Colosseo, numele statuii gigant a lui Nero ridicată nu departe de locul pe care s-a ridicat Amfiteatrul celebru. Din incredibila construcţie a lui Nero n-a rămas decît Domus Aurea. Cîţi dintre cei care dau pe harta Romei peste numele ăsta ştiu că e un monument rămas de la Nero? Se spune că Istoria e scrisă de învingători. Am unele îndoieli. Istoria e scrisă de hărţile turistice şi mai ales de ghiduri. Cine nu e pe hartă şi nici în ghid nu există pentru omul contemporan.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro