• Ion Cristoiu: România nu e în Război. Da, dar asta nu înseamnă că România nu suportă efectele Războiului din Ucraina: De la tensiunea dată de un Război în vecinătate pînă la privaţiunile impuse de războiul economic Occident-Rusia. România e atinsă şi ea de Delirul istoriei.
  • Ion Cristoiu: Cine ar trebui să stea de vorbă cu Poporul în astfel de vremuri tulburi? Cum cine? Cei pe care poporul român i-a ales să-l conducă: Preşedintele, premierul, demnitarii. Există acest dialog? Fireşte că nu. Ca şi în Pandemie, măsurile sînt impuse ca un pumn în gură.
  • Ion Cristoiu: De la începutul Războiului, Klaus Iohannis s-a adresat o singură dată direct românilor. E vorba de alocuţiunea din 24 februarie 2022, de după şedinţa CSA. Din întreg textul doar un pasaj a fost un mesaj direct adresat românilor.

Indiscutabil, România nu e în Război cu Federaţia Rusă, aşa cum e ţara vecină, Ucraina. Nici nu cred că va fi. Dacă războiul nu escaladează pentru a se transforma într-un Război mondial NATO – Rusia, România nu va cunoaşte războiul-război. Fireşte, Războiul mediatic, susţinut de Occident împotriva Rusiei, cuprinde şi lansarea avertismentelor că după Ucraina va veni rândul altor ţări. Teza se constituie într-una din temele campaniei duse de preşedintele Zelenski. Scopul campaniei constă în atragerea NATO în Război pentru sprijinirea Ucrainei. E un scop de înţeles. Orice şef de stat agresat de o Mare Putere s-ar strădui din răsputeri să ceară ajutor internaţional. Dar Rusia nu are cum să atace România, şi nu neapărat pentru că nu vrea, ci pentru că nu-şi poate permite. Dacă ar fi angajat un Război fulger şi acesta ar fi reuşit, aşa cum a făcut Germania în al Doilea Război Mondial, Rusia ar fi atacat şi alte ţări. Practicînd un război de uzură şi angajată cu Occidentul într-un Război economic crîncen, Rusia n-are forţa de a merge dincolo de Ucraina. Şi dacă ar învinge Ucraina, va avea prea multe probleme interne pentru a-şi putea permite o altă aventură militară.

România nu e în Război.

Da, dar asta nu înseamnă că România nu suportă efectele Războiului din Ucraina:

Recomandări

ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
TRUMP AMENINȚĂ PANAMA
FRANȚA ȚINE DOLIU

De la tensiunea dată de un Război în vecinătate pînă la privaţiunile impuse de războiul economic Occident-Rusia.

România e atinsă şi ea de Delirul istoriei.

În astfel de împrejurări orice popor simte nevoia, ca de la cele mai înalte nivele, să se poarte cu el un dialog sincer ca de la inimă la inimă.

Cine ar trebui să stea de vorbă cu Poporul în astfel de vremuri tulburi?

Cum cine?

Cei pe care poporul român i-a ales să-l conducă:

Preşedintele, premierul, demnitarii.

Există acest dialog?

Fireşte că nu.

Ca şi în Pandemie, măsurile sînt impuse ca un pumn în gură.

Preşedintelui României, Klaus Iohannis, îi revine misiunea de a dialoga cu poporul român .

Acest dialog ar trebui să cuprindă printre altele:

1) Justificarea convingătoare a dificultăţilor pe care românii trebuie să şi le asume.

2) Recunoaşterea dificultăţilor şi, mai ales, avertizarea că ele vor creşte.

3) Prevenirea prin folosirea argumentelor a isteriilor în genul năvălirea la benzinării, în supermarketuri.

De la începutul Războiului, Klaus Iohannis s-a adresat o singură dată direct românilor. E vorba de alocuţiunea din 24 februarie 2022, de după şedinţa CSA. Din întreg textul doar un pasaj a fost un mesaj direct adresat românilor:

„Dragi români,

Ştiu că sînteţi îngrijoraţi de conflictul care are loc nu departe de graniţele ţării noastre, dar vă asigur: Niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanţii de securitate posibile. Statutul de membru NATO şi al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă.

Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejaţi în faţa oricărei potenţiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României şi aliaţii noştri internaţionali, pentru ca securitatea şi siguranţa cetăţenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.”

În rest, un text neutru, rece, lipsit de orice empatie, despre Război ca şi cum el nu s-ar petrece lîngă noi, acum, ci în celălalt capăt al lumii, şi cu sute de ani în urmă.

Fireşte, la început românii aveau nevoie să li se garanteze că nu vor fi atacaţi aşa cum s-a întîmplat cu ucraineni.

Treptat-treptat, a fost limpede că Rusia nu va ataca un membru NATO. Chestiunea garanţiilor de securitate a devenit de la sine înţeleasă. S-a ivit însă chestiunea dificultăţilor ivite din sancţiunile aplicate Rusiei, din Criza petrolului, din efortul bugetar pentru administrarea refugiaţilor.

Din 24 februarie 2022, Klaus Iohannis nu s-a mai adresat românilor pentru a-i pregăti pentru ce-i mai rău din punct de vedere economic.

N-a făcut-o nici premierul. N-a făcut-o nici un lider politic al Coaliţiei de guvernare.

Ar fi fost nevoie de îndemnuri convingătoare la calm, menite a contracara panica.

Isteria din noaptea de 9 spre 10 martie 2022 îşi are cauza în absenţa acestui dialog cu Poporul.

Cum a explicat-o Klaus Iohannis:

„O parte semnificativă a acestui război se poartă în zona ştirilor şi a informaţiilor false şi ştiţi bine că Guvernul a pornit verificările astăzi de la prima oră pentru a vedea cum s-a ajuns la situaţia de ieri, care, de fapt, a pornit de la o singură staţie de benzină, însă se pare că informaţia a fost amplificată artificial şi a dus la un, aproape, un val de panică. Este periculos dacă se dezvoltă dintr-un fake news o astfel de panică şi trebuie să fim foarte atenţi şi cu informaţiile pe care le primim, iar jurnaliştii serioşi şi redacţiile serioase trebuie să aibă foarte mare grijă ce informaţii preiau şi duc mai departe. Atâta vreme cât războiul continuă, putem să ne aşteptăm la orice încercare de a influenţa economiile europene prin fake news, de aceea trebuie să fim foarte precauţi şi, da, statul este pregătit pentru a interveni în astfel de campanii.”

În loc să caute adevăratele cauze şi să le contracareze, Klaus Iohannis a pus panica pe seama unui fake news sugerat a fi pus la cale de Moscova.

De opt ani, de cînd e preşedinte Klaus Iohannis a demonstrat din plin că nu înţelege nimic din ceea ce se întîmplă cu poporul român.

Nici n-ar avea cum cîtă vreme el nu e atent la Poporul român, de care-l doare-n cot, ci la Stăpînii de la care aşteaptă mîngîieri pe creştet.

Explicaţia dată panicii o dovedeşte.

Să admitem c-a fost vorba de un fake news.

Cum de a creat ştirea falsă o isterie naţională?

Foarte simplu.

A căzut pe o stare de spirit explozivă.

Pe credinţa românilor că benzina şi motorina se vor scumpi ca urmare a Războiului.

Klaus Iohannis, premierul, nefericitul ministru al Energiei susţin că nu e nici un motiv de îngrijorare.

Că pe măsură ce se adînceşte Războiul din Ucraina ei, românii, vor trăi tot mai bine.

Dacă e aşa, de ce se înghesuie românii să-şi facă paşapoarte, să cumpere valută, să-şi facă împuterniciri pentru transportul minorilor şi pentru maşinile în leasing?!

Propaganda comunistă îşi făcuse un nărav din a eluda adevăratele cauze ale problemelor din realitate. Toate problemele erau puse pe seama duşmanului de clasă.

Problemele tot mai mari din viaţa cotidiană sînt puse de Klaus Iohannis pe seama noului Duşman de serviciu, Moscova.

De aici năpustirea instituţiilor de forţă asupra benzinăriilor, magazinelor, asupra companiilor pentru a le speria şi a le obliga să nu ţină cont de regulile economiei de Piaţă.

Klaus Iohannis stă de vorbă cu alţi lideri din lume despre Războiul din Ucraina. De ce nu stă de vorbă despre asta şi cu Poporul Român?

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro