Ion Cristoiu: Marcel Ciolacu a renunţat la taxa de solidaritate. N-a fost de acord cu ea Klaus Iohannis, mai nou Tătuc şi al PSD

• Ion Cristoiu: Începînd cu 14 noiembrie 2021, liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, au vorbit despre necesitatea unei taxe de solidaritate care să reprezinte 1% din profitul marilor companii care depăşesc suta de milioane de dolari cifră de afaceri. Din capul locului se cuvine să precizăm că o astfel de taxă e o măsură de Stînga şi, mai mult, o măsură de bun simţ.
• Ion Cristoiu: Taxa de solidaritate a devenit subiect de campanie mediatică susţinută de PSD cu toate armele din dotare. Împotriva acestei taxe s-a ridicat Florin Cîţu, preşedintele PNL. Florin Cîţu e recunoscut ca o păpuşică a multinaţionalelor. Ele l-au făcut premier. Ele l-au făcut preşedinte al PNL, în condiţiile în care nu e bun nici de preşedinte de bloc.
• Ion Cristoiu: Miercuri, 8 decembrie 2021, la două zile după reafirmarea hotărîrii de a impune taxa de solidaritate, Marcel Ciolacu declară că nici vorbă de prinderea taxei în Bugetul pe 2022 şi că nici în cel pe 2023 nu e sigur că va fi. Aşadar, adio taxă de solidaritate din partea PSD. Cum de s-a schimbat peste noapte Marcel Ciolacu?

Publicistul Ion Cristoiu remarcă schimbarea de atitudine a liderului PSD, Marcel Ciolacu faţă de impunerea unei taxe de solidaritate multinaţionalelor, afirmând că respingerea acesteia, după ce anterior o susţinuse ferm, vine în urma unei întâlniri la Cotroceni cu preşedintele Iohannis, care arată astfel că nu este doar tătucul liberalilor, ci şi al social-democraţilor.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Începînd cu 14 noiembrie 2021, liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, au vorbit despre necesitatea unei taxe de solidaritate care să reprezinte 1% din profitul marilor companii care depăşesc suta de milioane de dolari cifră de afaceri.

Din capul locului se cuvine să precizăm că o astfel de taxă e o măsură de Stînga şi, mai mult, o măsură de bun simţ. Ea nu reprezintă o impozitare a multinaţionalelor. Ea reprezintă o solicitare adresată multinaţionalelor din România care au făcut şi fac profituri uriaşe. Nu pentru că ele ar fi culmea managementului, ci pentru că, prin complicitatea regimurilor postdecembriste, multinaţionalelor li s-au creat condiţii de care acestea nu s-ar bucura în nici o altă ţară europeană:

1) Regimurile postdecembriste au distrus cu bună ştiinţă firmele autohtone pentru ca multinaţionalele să nu fie concurate.

2) Regimurile postdecembriste au creat multinaţionalelor facilităţi incredibile, inexistente în alte ţări ale Europei.

În primii ani postdecembrişti, aceste facilităţi au avut o oarecare justificare. Era pe vremea cînd, în chip şiret, multinaţionalele făceau nazuri cînd venea vorba de România. Şi toate guvernele, inclusiv cele de Stînga, s-au ploconit în faţa lor cerşind decizia de a veni în România. Între timp, România a devenit membră a UE. Pentru ca multinaţionalele să investească la noi nu mai e nevoie de atîtea facilităţi.

3) Aşa cum a dovedit demiterea celui care conducea Protecţia Consumatorului, orice încercare a statului român de a supune controlului multinaţionalele stîrneşte reacţia brutală, de colonialist, a ambasadorilor la Bucureşti ai ţărilor care au multinaţionale. Explicabil. În Franţa, în Germania, în Austria multinaţionalele finanţează din greu campaniile preşedinţilor, premierilor, partidelor politice. Cum să nu intervină ele pe lîngă ambasadori pentru a le cere să bată cu pumnul în masă în birourile miniştrilor români?

4) Multinaţionalele şi-au făcut în România o clientelă imensă alcătuită din ziare, ONG-uri, partide politice, demnitari, ziarişti, publicişti, parlamentari. Cum românii se vînd pe bani puţini, pentru cumpărarea presei şi a societăţii civile multinaţionalele nu consumă din profit mai mult de valoarea unui bacşiş.

Taxa de solidaritate nu era o taxă impusă de stat multinaţionalelor. Era o formă politicoasă de a le spune c-ar putea da românilor nenorociţi de pandemie o parte infimă din profiturile uriaşe pe care le trimit în ţara lor. Un gest de recunoştinţă faţă de un popor care le-a îmbogăţit fabulos.

Taxa de solidaritate a devenit subiect de campanie mediatică susţinută de PSD cu toate armele din dotare. Împotriva acestei taxe s-a ridicat Florin Cîţu, preşedintele PNL. Florin Cîţu e recunoscut ca o păpuşică a multinaţionalelor. Ele l-au făcut premier. Ele l-au făcut preşedinte al PNL, în condiţiile în care nu e bun nici de preşedinte de bloc. Era de aşteptat ca Florin Cîţu să sară în sprijinul multinaţionalelor invocînd motivul – hazos – că acestea şi-au plătit impozitele în timpul Pandemiei. Împotriva taxei au sărit şi liderii USR. Din partea lor nu ne aşteptam la altceva. Cea mai mare parte a lor sînt stipendiaţi de multinaţionale.

Liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, n-au dat înapoi.

Nu mai departe de luni, 6 decembrie 2021, Marcel Ciolacu îşi reafirma hotărîrea de a impune în legea Bugetului pe 2022 taxa de solidaritate. Ba chiar şi găsise o destinaţie pentru banii obţinuţi în urma taxei:

Vor fi folosiţi la Sănătate şi Învăţămînt.

Miercuri, 8 decembrie 2021, la două zile după reafirmarea hotărîrii de a impune taxa de solidaritate, Marcel Ciolacu declară că nici vorbă de prinderea taxei în Bugetul pe 2022 şi că nici în cel pe 2023 nu e sigur că va fi.

Aşadar, adio taxă de solidaritate din partea PSD.

Cum de s-a schimbat peste noapte Marcel Ciolacu?

E impropriu zis Peste noapte.

Marcel Ciolacu s-a schimbat Peste seară.

În seara zilei de 7 decembrie 2021, Klaus Iohannis i-a convocat la Cotroceni pe liderii Coaliţiei de Guvernare. Pînă pe 1 septembrie 2021, îi convoca nu numai pe liderii PNL, dar şi pe cei ai USR. Justificabil prin faptul că USR se vrea un partid de Dreapta şi Klaus Iohannis se vrea Liderul Dreptei.

De data asta a fost convocat şi PSD. Un partid care n-are nici o legătură cu Klaus Iohannis. Între Programul PSD şi Programul lui Klaus Iohannis e o distanţă ca de la cer la pămînt.

Ce-a căutat liderul PSD la această reuniune neconstituţională?

Cum ce-a căutat?

Să primească indicaţii de la Klaus Iohannis.

Prin aducerea PSD la Guvernare Klaus Iohannis a devenit un Tătuc şi pentru PSD.

El are acum două partide ale Mele.

La Cotroceni, Klaus Iohannis i-a zis lui Marcel Ciolacu s-o lase mai moale cu taxa de solidaritate.

Şi Marcel Ciolacu s-a executat.

Întrebare:

Nu era mai bine dacă Marcel Ciolacu îl suna pe Klaus Iohannis să-l întrebe dacă e de acord cu taxa de solidaritate înainte de a declanşa campania în favoarea taxei?

Afla că Tătucul PSD nu e de acord cu taxa şi nu mai deschidea gura despre ea.”