Ion Cristoiu: „Nu se mai discută despre PNRR. Locul banilor de la Bruxelles l-a luat învăţarea copiilor cum să se masturbeze?”

O educație sexuală cuprinzătoare contribuie la construirea unei societăți mai sigure

O educație sexuală cuprinzătoare contribuie la construirea unei societăți mai sigure

Ion Cristoiu crede că multe întrebări despre soarta PNRR rămân fără răspuns în timp ce teme precum educaţia sexuală în şcoli devin un subiect de interes naţional, îngropând dezbaterea despre banii europeni, prezentaţi de guvernanţi ca fiind un adevărat cadou de Moş Crăciun primit de români.

La Bruxelles sunt adoptate pe bandă rulantă de către Comisia Europeană Planurile de Redresare şi Rezilienţă trimise de ţările Uniunii Europene”.

Ce înseamnă asta?

Aşa cum am mai scris, pentru accesul la banii repartizaţi de UE, o ţară membră trebuie să întocmească un Plan de Naţional de Relansare şi Rezilienţă. După încheierea lucrărilor, PNRR e adoptat de Guvernul Ţării respective şi, devenit oficial, e trimis la Bruxelles. Aici PNRR trebuie aprobat de Comisia Europeană. După aprobare, propunerea de aprobare e înaintată Consiliului UE. Consiliul trebuie să se pronunţe în termen de o lună de la primirea propunerii. Dacă e aprobată propunerea de către Consiliu, ţara respectivă are acces la finanţare. Aşa se explică efortul uriaş depus de unele ţări – Portugalia, de exemplu – pentru a depune cît mai repede un PNRR astfel întocmit încît să fie aprobat fără probleme. Pînă la intrarea la judecata Comisiei, PNRR-ul unei ţări e supus verificării de către o maşinărie de tehnicieni.

Ce s-a întîmplat cu PNRR-ul României?

A fost retrimis de maşinăria tehnică a Uniunii Guvernului României, pentru a fi refăcut, de trei ori pînă acum. Ultima oară maşinăria l-a retrimis cu atît de multe observaţii încît Guvernul României a cerut trei luni de lucru la PNRR. Retrimiterea a avut loc pe 10 iunie 2021. Pînă azi – 23 iunie 2021 – Comisia a aprobat deja mai multe PNRR-uri, cum ar fi: Portugalia, Italia, Spania, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Slovacia, Austria, Letonia.

Potrivit păsuirilor cerute de România, PNRR-ul nostru va fi luat în discuţie de Comisia Europeană, pentru a fi aprobat sau nu, abia în septembrie 2021.

Că au fost aprobate PNRR-urile Portugaliei, Italiei, Spaniei nu trebuie să ne surprindă pe noi, românii. Pentru noi, suferind încă, la 30 de ani de la Căderea Comunismului, de Sindromul ţărilor foste comuniste, echivalent cu Sindromul celor care au avut blenoragie, sau mai precis al celor despre care s-a ştiut c-au avut blenoragie, realizarea de către ţările din Vest a unui punct important din procesul de obţinere a banilor de la Bruxelles, nu trece drept o surpriză. Altă Lume! Au aflat românii la primirea veştii amintindu-şi că nu mai departe de 1989 un occidental dădea gata la noi o profesoară emerită cu o pereche de ciorapi cumpăraţi la duty free-ul de la aeroport.

Din câte se vede le-au fost aprobate PNRR-urile şi la două foste surate de Lagăr: Slovenia şi Letonia, ultima fiind chiar o fostă republică sovietică.

Banii de la Bruxelles au fost din iulie 2020 subiectul principal al campaniei de propagandă şi agitaţie a regimului Iohannis. În conflict cu adevărul şi cu bunul simţ, o sumă de bani repartizată ţării noastre pentru a ne conforma Green Deal a apărut, în discursurile de la Cotroceni şi Victoria, ca un Cadou de Moş Crăciun primit de România pentru a-şi rezolva toate problemele economice, sociale şi chiar politice, rămase nerezolvate de la Carol I încoace. Noi am zis în numeroase rînduri că o astfel de poleire a unei sume de bani, care nu e cadou, ci un soi de împrumut şi acela condiţionat, este una din marile păcăleli postdecembriste ale Poporului român de către Politrucii ajunşi întîmplător la Putere. Ce-am zis noi n-are importanţă. Importanţă are că de un an deja venirea banilor de la Bruxelles apare ca un moment istoric crucial de proporţiile Marii Uniri de la 1918. Pentru realizarea Marii Uniri, Puterea de la vremea respectivă n-a precupeţit nici un efort, începînd cu cel militar şi terminînd cu cel diplomatic.

S-a întîmplat la fel cu întocmirea PNRR?

Fireşte că nu.

Putem vorbi de un efort al Puterii pentru a realiza Noua Mare Unire în condiţiile în care, după cea de a doua retrimitere a PNRR, Guvernul nu s-a dat peste cap să-l termine în cîteva zile, ci a cerut păsuire de o lună, de la 30 aprilie la 31 mai 2021? Putem vorbi de un efort al Puterii de a obţine Banii legendarizaţi, cei de care depinde – pare-se – chiar intrarea noastră în veac, cînd, după ce pe 10 iunie 2021, PNRR-ul ne-a fost retrimis a treia oară, Guvernul a cerut o păsuire de trei luni? Păi dacă suma de bani e atît de importantă pentru ţară, de ce n-a fost dat gata PNRR-ul, potrivit observaţiilor de la Bruxelles, într-o săptămînă de la 10 iunie 2021. Cu cît e dat mai repede (evident, în forma cerută de Bruxelles) cu atît PNRR-ul e aprobat mai repede şi cu atît mai repede vin banii.

Sîntem în 24 iunie 2021.

De la retrimiterea PNRR au trecut două săptămîni.

Aţi mai auzit ceva despre PNRR? În ce stadiu sînt lucrările de refacere? Cînd va fi trimis Comisiei spre aprobare?

Se mai lucrează la el?

Dacă venirea banilor de la Bruxelles echivalează pentru România cu o Nouă Mare Unire, cum se face că în spaţiul public nu se discută despre PNRR, ci despre dreptul copilului de a şti de la şcoală nu dacă Dunărea trece şi prin România, ci cum se poate masturba.

Să credem că pentru Putere din punctul de vedere al interesului naţional locul banilor de la Bruxelles l-a luat învăţarea copiilor cum să se masturbeze?”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.

Exit mobile version