Ion Cristoiu: Prin demisia lui Sorin Cîmpeanu, Măreţul Proiect de ţară România educată riscă să rămînă o simplă broşură

• Ion Cristoiu: Preşedintele va fi socotit că două Scandaluri sînt prea multe chiar şi pentru el, care e pe final de mandat. Prin urmare, l-a sacrificat pe Sorin Cîmpeanu. Va fi socotit şi că aruncînd la cîini leşul politic al lui Sorin Cîmpeanu, cîinii îl vor lăsa în pace. După anunţarea demisiei, Scandalul BMW-urilor s-a stins ca prin farmec.
• Ion Cristoiu: Aparent, Sorin Cîmpeanu a demisionat în urma Scandalului de plagiat. Scandalul a fost însă ultima parte dintr-un Război declanşat împotriva lui Sorin Cîmpeanu după punerea în dezbatere publică a celor două proiecte de Lege în domeniul Educaţiei. Aceste proiecte de Lege concretizează în plan practic Proiectul de ţară România Educată al lui Klaus Iohannis.
• Ion Cristoiu: Vor lăsa să le scape adversarii Proiectului acest moment favorabil: cel în care Proiectul România educată a primit o lovitură ameţitoare? Mai mult ca sigur nu. Va fi greu dacă nu imposibil ca Proiectul să devină realitate. Klaus Iohannis s-a salvat în chestiunea BMW-urilor. A pierdut în cazul România educată.

Joi, 29 septembrie 2022, seara, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a anunţat demisia pe Facebook. La scurt timp după asta, tot pe facebook, premierul Nicolae Ciucă a scris că i-a acceptat lui Sorin Cîmpeanu cererea. De a doua zi, s-au pus în mişcare mecanismele constituţionale prevăzute pentru asemenea situaţii. Premierul a înaintat Preşedintelui propunerea de ministru interimar în persoana lui Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, Preşedinte a semnat Decretul.

Sorin Cîmpeanu nu mai e ministru Educaţiei.

Rămîne ca PNL, din partea căruia era ministru Sorin Cîmpeanu, să propună un alt ministru, evident cu acordul lui Klaus Iohannis. Avînd în vedere interesul arătat de Klaus Iohannis Educaţiei preşedintele va propune. Ca de obicei, PNL, „Partidul Meu”, se va supune.

Sorin Cîmpeanu a susţinut şi susţine că demisia a fost un act exclusiv al domniei sale.

 El a sugerat c-o face în urma Scandalului de plagiat.

Sorin Cîmpeanu nu e însă omul care să leşine la gîndul că i se cere demisia. Nu cred că văzînd în faţa Guvernului cîţiva inşi cu o pancardă prin care i se cerea demisia a fost atît de zguduit încît n-a mai avut linişte pînă cînd nu şi-a anunţat demisia. De cînd a pus în dezbatere publică Legile Educaţiei el nu s-a sfiit să se ia în gură cu contestatarii săi în scris şi în petiţii, chiar dacă aceştia se pretind Apostoli ai Neamului. De asemenea, trebuie să ţinem cont că liderii PNL nu i-au cerut demisia. Excepţie făcînd un PSD-ist nemulţumit că n-a reuşit să fure cît voia, aliatul de Guvernare al PNL n-a intervenit în dispută. CV-ul îl arată pe Sorin Cîmpeanu un tip care ştie ce vrea, cu puternice conexiuni internaţionale, şi cunoscător al intrigilor care dau esenţa vieţii universitare şi academice, intrigi din care George Călinescu a făcut un roman, Bietul Ioanide.

La acestea se mai adaugă un amănunt.

Sînt multe situaţii cînd o demisie nu e primită sau e supusă comediei cu voi avea o discuţie cu semnatarul. Nicolae Ciucă n-a părut de loc mirat de gestul lui Sorin Cîmpeanu. S-a grăbit să-i accepte demisia. Stenogramele publicate de presă arată că liderii PNL au fost luaţi prin surprindere.

Sînt toate datele să credem că demisia i-a fost cerută lui Sorin Cîmpeanu de către Klaus Iohannis.

Aşa cum am arătat în Jurnalul meu video, în paralel cu accelerarea campaniei împotriva lui Sorin Cîmpeanu s-a ivit şi s-a dezvoltat în presa USR-istă şi chiar în declaraţiile liderilor USR acuzaţia gravă adusă lui Klaus Iohannis c-a favorizat obţinerea de către amicul său Michael Schmidt, patronul Auto Bavaria, a unei comenzi babane de Mercedesuri printr-o licitaţie cu dedicaţie organizată de IGPR. Cel puţin pînă acum n-a apărut în spaţiul public nici o dovadă că licitaţia cu dedicaţie e rodul unei intervenţii a lui Klaus Iohannis.

 Într-adevăr Klaus Iohannis şi-a făcut publică amiciţia cu Mihail Schmidt. Într-adevăr, licitaţia e suspectă.

Din aceste două premise nu rezultă că Preşedintele a intervenit în favoarea amicului. Asta nu înseamnă că aceste dovezi nu există. Eu am spus doar că ele n-au fost invocate în public de iniţiatorii şi susţinătorii campaniei de presă şi din politică. La adîncirea suspiciunii a contribuit şi felul neconvingător în care a răspuns Preşedintele. Aflat în excursia de lux de la San Francisco Klaus Iohannis a cerut instituţiilor abilitate să verifice dacă licitaţia a fost corectă. De îndată, Lucian Bode, ministrul PNL al Internelor, a trimis corpul de control al ministrului la IGP. Manevra n-a convins pe nimeni. Cum să cred că un ministru din ”Partidul Meu ” s-a pus în mişcare pentru altceva decît spălarea lui Klaus Iohannis? Nu de alta, dar verificare cerută de preşedinte a vizat răspunsul la întrebarea dacă a fost sau nu corectă licitaţia şi nu dacă preşedintele e implicat.

Preşedintele va fi socotit că două Scandaluri sînt prea multe chiar şi pentru el, care e pe final de mandat. Prin urmare, l-a sacrificat pe Sorin Cîmpeanu. Va fi socotit şi că aruncînd la cîini leşul politic al lui Sorin Cîmpeanu, cîinii îl vor lăsa în pace. După anunţarea demisiei, Scandalul BMW-urilor s-a stins ca prin farmec. Nici un site USR-ist nu şi-l mai aminteşte. Nici un lider USR nu mai cere limpezirea situaţiei. Între Klaus Iohannis şi USR pare să se fi încheiat un armistiţiu. Poate că aşa se iluzionează Klaus Iohannis. Adevăratele date ale Scandalului Sorin Cîmpeanu ne spun că preşedintele n-ar trebui să se încreadă în acest armistiţiu.

Şi iată de ce.

Aparent, Sorin Cîmpeanu a demisionat în urma Scandalului de plagiat. Scandalul a fost însă ultima parte dintr-un Război declanşat împotriva lui Sorin Cîmpeanu după punerea în dezbatere publică a celor două proiecte de Lege în domeniul Educaţiei. Aceste proiecte de Lege concretizează în plan practic Proiectul de ţară România Educată al lui Klaus Iohannis. Preşedintele a trudit la acest proiect nu mai puţin de cinci ani, din 2016 pînă în 2021. Pe 14 iulie 2021, Klaus Iohannis a prezentat Proiectul într-o şedinţă de Guvern solemnă. Guvernul l-a acceptat cu urale şi s-a angajat să-l transpună în două proiecte de Legi. Numai prin adoptarea acestor Legi de către Parlament, puteam vorbi de un proiect care să prindă viaţă. Fără cele două legi Proiectul rămîne o broşură sau, ca să fiu amabil, un eseu.

Sarcina de a elabora cele două proiecte i-a revenit lui Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

Pus în decembrie 2020 ministru de către Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu s-a numărat printre favoriţii preşedintelui. A fost chiar premier interimar. Atît înainte de a se apuca de lucru, cît şi după, Sorin Cîmpeanu s-a manifestat public drept un fan al Proiectului România educată. Fan e puţin spus. După felul în care a vorbit despre Proiect putem spune că s-a manifestat ca un îndrăgostit la prima vedere de Proiect. În această stare de spirit, Sorin Cîmpeanu a lucrat la cele două legi timp de un an. Pe 13 iulie 2022, le-a pus în dezbatere publică. Dezbaterea s-a încheiat pe 24 august 2022. Chiar de la publicarea Legilor, împotriva lor s-a declanşat o campanie politico-mediatică cum rar mi s-a mai întîmplat să văd în postdecembrism. Atacuri într-o anumită parte a Presei, iniţieri de petiţii, declaraţii răsunătoare ale Apostolilor Neamului.

Nu risc să declar dacă adversarii au sau nu dreptate:

a) Nu mă pricep la domeniu.

b) Ştiu că în domeniul Învăţămîntului, ca şi în cel al Culturii sau Presei, orice decizie ar lua un demnitar e întîmpinată cu huiduieli.

Sigur e că Sorin Cîmpeanu nu s-a lăsat intimidat. S-a luat la harţă cu adversarii. Aceştia acuzau însă şi Proiectul România educată. Fan al lui Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu a apărat din răsputeri Proiectul. În nici un moment Klaus Iohannis nu s-a referit la Proiectele de Legi. N-a zis o clipă că ele nu corespund Proiectului. Dar nici nu le-a apărat. Din faptul că nu le-a criticat rezultă c-a fost de acord cu ele. Cînd era întrebat de Proiectul România educată răspundea că el şi-a făcut treaba. A elaborat Proiectul. Implementarea e treaba Guvernului. Pentru că Guvernul şi-a asumat trecerea prin Parlament a celor două Legi. S-a stabilit un calendar precis astfel încît pînă la finele lui 2022, Legile să fie promulgate de Preşedinte. Anul 2022 urma să se încheie cu o victorie uriaşă a lui Klaus Iohannis:

Proiectul România Educată devenea realitate!

Potrivit calendarului, miercuri, 5 octombrie 2022, de Ziua Educaţiei, cele două Proiecte de Lege, îmbunătăţite cu observaţiile din perioada dezbaterii publice, urmau să fie prezentate românilor într-o conferinţă de presă extraordinară. Intrate pe circuitul de avizare interministerială, la mijlocul lui octombrie, Proiectele urmau să fie adoptate de Guvern şi trimise Parlamentului. În tot acest timp, dar mai ales în Parlament, Sorin Cîmpeanu urma să le apere, să le explice, într-un cuvînt să se bată pentru ele.

Pe 29 septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu a demisionat.

E greu de crezut că se va mai respecta calendarul.

E greu de crezut că succesorul, indiferent cine ar fi el, va şti să apere cele două Proiecte de legi cum ar fi făcut Sorin Cîmpeanu.

E greu de crezut că succesorul nu va ţine cont de un adevăr:

Nu Sorin Cîmpeanu a fost ţinta, ci Legile Educaţiei.

Legi care concretizează Proiectul România educată.

Vor lăsa să le scape adversarii Proiectului acest moment favorabil: cel în care Proiectul România educată a primit o lovitură ameţitoare?

Mai mult ca sigur nu.

Va fi greu dacă nu imposibil ca Proiectul să devină realitate.

Klaus Iohannis s-a salvat în chestiunea BMW-urilor.

A pierdut în cazul România educată.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro